R.M.N. regia Cristian Mungiu // Primele recenzii din presa internațională

Cel mai recent film al regizorului Cristian Mungiu, R.M.N., a avut premiera mondială pe 21 mai, la Festivalul de Film de la Cannes.

La proiecție au participat Cristian Mungiu, actorii Marin Grigore, Judith State, Macrina Bârlădeanu, Orsolya Moldován și Maria Drăguș, directorul de imagine Tudor Vladimir Panduru, scenografa Simona Pădurețu, editorul Mircea Olteanu și producătorul Tudor Reu.

După încheierea proiecției, au apărut și primele recenzii în publicațiile internaționale:

‘This is a complex film, so replete with ideas that one might expect the aesthetics to be of lesser concern, but “R.M.N.” is almost absurdly handsome. Tudor Panduru’s photography makes superb use of a 2.39:1 extreme-widescreen aspect ratio that obviously flatters the starkly beautiful Transylvanian landscapes, but would be extravagant for the talkier interiors, were they not laid out with such such precise choreography, framing and attention to background action’ – Jessica Kiang în Variety
‘Pulling harder and harder at the tension between complex socioeconomic forces and the simple human emotions they inspire, “R.M.N.” masterfully spins an all too familiar migration narrative into an atavistic passion play about the antagonistic effects of globalization on the European Union (…) There’s a rare elegance to the way that Mungiu establishes the history of this place and its cultural divisions, and an ominousness to the way he anticipates its future…’ – David Ehrlich în IndieWire
‘This is a welcome, rational, but still hot-headed picture about aspects of European politics and prejudices not so often heard about, at least in the United States. The fresh, front-line perspectives about life in towns like this are provocative and keenly welcome, even as the film still possesses the calm, observant feel of all the director’s previous work. On top of that, Judith State is a very strong center who provides both the dramatic and emotional pivot for this fine and unexpected contemporary drama’ – Todd McCarthy în DEADLINE
‘It’s a densely written script that weaves together the backgrounds and beliefs of the characters and I likely missed some of these, but the skill with which it approaches the subject matter is easily recognizable. Ever the critical observer of socio-political issues, Mungiu writes with scholarly meticulousness and captures the rot of the human mind when it comes to questions of us/them. There’s a 20-min scene set at the local town hall towards the film’s end that shockingly reflects the spectrum of opinions on this subject. As one unbroken, static shot, it’s amazing how they pulled off such a dialogue-heavy scene this way, a breathtaking achievement in screenwriting and directing’ – Zhuo-Ning Su în AWARDSDAILY
‘Cristian Mungiu portrays all of  this with a deeply painful, mercilessly desolate realism. And so one catches oneself admiring the brilliance of the direction instead of paying attention to the well-known (hate) building blocks: Such a naturally choreographed crowd scene, especially in this detail, is absolutely remarkable – and at the same time paves the way for an astounding finale open to all sorts of interpretations… Conclusion: In his deeply pessimistic drama, Cristian Mungiu dissects the xenophobia of Romanian (and every other) society with ice-cold clarity’ – Christoph Petersen în FILMSTARTS
‘Mungiu has made a precise, frightening film about collective and individual fear in a disintegrating community. The economic and political connections that emerge are presented just as unprejudiced as the processes among the people who can tip from affection and helpfulness to violence and anger within seconds and back again. R.M.N. is a highly exciting, impressive film that is initially frustrating in its consequence, but it really keeps turning in your head’ – Michael Sennhauser în SENNHAUSER’S FILM BLOG
AVANPREMIERA

R.M.N.
___________________________________________________________________

SALA PALATULUI

După premiera mondială de la Cannes, cel mai recent film al regizorului Cristian Mungiu va avea avanpremiera în România pe 2 iunie. La Sala Palatului, începând cu ora 19.00, veți putea urmări R.M.N. în prezența actorilor și a echipei.
Biletele pot fi achiziționate începând de astăzi prin rețeaua Eventbook,la agenția de bilete a Sălii Palatului și pe www.salapalatului.ro.

Din 3 iunie, filmul va rula în cinematografele din toată țara.

Păreri?

10 filme concurează pentru premiul secțiunii What’s Up, Doc?, acordat în premieră la TIFF 2022 

Pentru prima dată în istoria Festivalului Internațional de Film Transilvania, genul documentar va avea o competiție dedicată. What’s Up, Doc?, secțiune cu vechime la TIFF, se reconfigurează la cea de-a 21-a ediție a festivalului, adresându-se exclusiv regizorilor din întreaga lume aflați la primul sau al doilea lungmetraj documentar din carieră. Noua secțiune competitivă include 10 titluri care concurează la Premiul pentru cel mai bun film (în valoare de 2000 de euro), oferit de un juriu alcătuit din trei personalități ale industriei cinematografice și culturii mondiale.
La început a fost ideea unei competiții de documentar, dar nu știam exact ce căutăm sau încotro vom ajunge cu ea. Împreună cu aceeași echipă responsabilă și pentru Competiția oficială, am vizionat câteva zeci, sute de documentare și treptat, profilul secțiunii s-a impus aproape de la sine odată ce am descoperit tot mai multe documentare și producții hibrid care se îndepărtează temerar și uneori chiar blasfemic de la convențiile genului. Fără a uita de documentarul de cinema tradițional, am privilegiat în program acele filme care explorează posibilitățile multiple, limitele, dar și transgresiunile genului. Cu riscul de a-i supăra pe puriști, aproape totul e permis în What’s Up, Doc?, inclusiv acele filme care topesc granița dintre ficțiune și documentar până în punctul în care nu mai știi exact la ce te uiți.“, declară Mihai Chirilov, Director Artistic al TIFF.
Pentru mine tu ești Ceaușescu, r. Sebastian Mihăilescu
O producție autohtonă deschide lista celor 10 titluri selecționate în program: Pentru mine tu ești Ceaușescu e un veritabil meta-film, situat pe terenul alunecos și experimental dintre ficțiune și documentar. Premiat la festivalurile de profil Doclisboa și Ji.hlava, debutul inovator al lui Sebastian Mihăilescu este nu atât despre dictatorul din titlu și regimul lui autoritar, cât despre anii lui de tinerețe revoluționară, reconstituiți într-un hangar de un grup de millenials aleși în urma unui casting.

Frații/ Brotherhoodîn regia lui Francesco Montagner, a cucerit un Leopard de Aur la ediția din 2021 a Festivalului Internațional de Film de la Locarno cu povestea atașantă a trei frați din Bosnia, născuți într-o familie de păstori. Viețile lor au parte de o transformare dramatică atunci când tatăl lor, un predicator al Islamului cunoscut pentru convingerile sale radicale, este condamnat la închisoare.

Bucolic, r. Karol Palka
Bucolic, primul lungmetraj al regizorului Karol Palka, explorează universul unui sat izolat din Polonia, acolo unde Denusia și fiica ei trăiesc în același ritm cu legile naturii, înconjurate de animale și de spiritele celor care nu mai sunt printre noi. Departe de a idealiza viața rurală, documentarul construiește o imagine hipnotizantă asupra singurătății și nevoii de apartenență. Lumea satului este analizată, cu mult umor negru și intervenții ficționale, și de regizoarea Morgane Dziurla-Petit, care-și documentează întoarcerea pe meleagurile natale în Ce-i mult nu strică/ Excess Will Save Us. Reapropierea de oamenii de-acasă și de familia ei trăsnită îi va arăta că majoritatea împărtășesc un vis comun, acela de a părăsi satul în care au trăit toată viața.

Filmat aproape integral într-o mașină, cu o cameră fixă plasată pe locul din spate, The Plains/ Câmpiile (r. David Easteal) este un road-movie existențial care ne face martori, preț de trei ore, conversațiilor pe care le poartă bărbatul de la volan fie la telefon, fie cu pasagerul din stânga. Din Săptămâna Criticilor de la Veneția ajunge la TIFF Goana după aur/ Mother Lode, documentarul hibrid al regizorului italian debutant Matteo Tortone, despre un tânăr care se aventurează în nemilosul univers al minelor de aur din Anzii peruvieni. Splendid filmat în locație în La Rinconada, aflată la peste 5000 de metri altitudine, acest poem brutal în alb/negru descrie sacrificiile extreme pe care oamenii disperați le fac pentru a obține un trai mai bun, cu riscul de a-și pierde viața.

Ostrov-Lost Island, r. Svetlana Rodina, Laurent Stoop
Odată cu dispariția Uniunii Sovietice, localnicii de pe insula Ostrov, pescari din tată în fiu, au rămas ai nimănui. Izolați și abandonați, ei trăiesc astăzi din braconaj, riscându-și zilnic viețile și libertatea pentru a supraviețui. Ostrov-Lost Island (r. Svetlana Rodina, Laurent Stoop) le va arăta spectatorilor TIFF o frântură frustă din existența lor, într-o lume în ruină aflată la limita dintre utopie și distopie. Între ape își plasează și artistul vizual Yuri Ancarani povestea din fascinantul Atlantida/ Atlantide, în care un tânăr venețian își dedică tot timpul obsesiei de a construi o barcă cu motor care să-l ajute să stabilească un nou record în comunitatea pasionaților de barchino. Manipulând provocator realitatea, de unde și perplexitatea multor critici, filmul a avut premiera la Veneția în cadrul secțiunii Orizzonti.

Mergând pe firul unei transmisiuni radio clandestine, Canal 54/ Channel 54,debutul regizorului argentinian Lucas Larriera, dezvăluie o întreagă serie de personaje bizare și teorii ale conspirației născute în jurul aselenizării. Personaje ciudate abundă și în cazul misterios al unei crime dintr-o suburbie dubioasă a Bruxelles-ului care pare să pună poliția în dificultate. Filmat în alb/negru, documentarul procedural Pentru un pumn de cartofi prăjiți/For a Fistfull of Fries(r. Jean Libon, Yves Hinant) e un mix de thriller detectivist și comedie neagră în care un detaliu gastronomic  face lumină într-o investigație complexă și minuțioasă.

Filmele din competiția What’s Up, Doc? vor putea fi urmărite la TIFF 2022 în baza abonamentelor TIFF Card, disponibile deja online, în ediție limitată, pe platforma Eventbook.

Păreri?

Unde este Anne Frank?, o poveste emoționantă și nemuritoare despre puterea speranței, de mâine în 23 de orașe din țară 

Unde este Anne Frank?, o poveste emoționantă și nemuritoare despre puterea speranței, distribuit de Independența Film, intră de mâine 20 mai, în 36 de săli de cinema din 23 de orașe din țară printre care București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești, Sibiu și Timișoara. Povestea este bazată pe faimosul Jurnal scris de Anne Frank, regizorul filmului de animație fiind Ari Folman, câștigător al Globurilor de Aur, și nominalizat la Oscaruri și BAFTA pentru Waltz with Bashir. Filmul este distribuit în cinematografe de Independența Film.

Neștiind că au trecut 75 de ani de la moartea lui Anne Frank, Kitty, prietena imaginară a acesteia din faimosul său Jurnal, este convinsă că, dacă ea este în viață, atunci trebuie să fie și prietena ei. Astfel filmul spune povestea călătoriei lui Kitty prin Europa zilelor noastre pentru a o găsi pe Anne. Înarmată cu prețiosul Jurnal și cu ajutorul prietenului ei Peter, care se află în fruntea unui adăpost secret pentru refugiați, Kitty merge pe urmele lui Anne și îî spune povestea. Dezorientată de lumea noastră defectuoasă și de nedreptățile pe care le suportă copiii refugiați, Kitty vrea să ducă la bun sfârșit cauza lui Anne Frank. Prin onestitatea ei, Kitty adresează generațiilor viitoare un mesaj plin de speranță și generozitate.

Fondul Anne Frank este inițiatorul proiectului filmului, astfel că împreună cu urmașii lui Anne Frank, fundația a hotărât ca această poveste să ajungă în casele și în inimile noilor generații, pelicula reprezentând o introducere în lecțiile de istorie a Holocaustului, a discriminării și a antisemitismului.

Cine a fost Anne Frank?

Anne Frank a câștigat faimă postum odată cu publicarea din 1947 a cărții Jurnalul unei tinere fete, în care își documentează viața ascunsă din 1942 până în 1944, în timpul ocupației germane a Țărilor de Jos în al Doilea Război Mondial. Este una dintre cele mai cunoscute cărți din lume și a stat la baza mai multor piese de teatru și filme.

Anne Frank s-a născut pe 12 iunie 1929, la Frankfurt în Germania. În 1934, când avea patru ani și jumătate, familia ei s-a mutat la Amsterdam, Olanda, după ce Adolf Hitler și Partidul Nazist au câștigat controlul asupra Germaniei. Și-a petrecut cea mai mare parte a vieții în sau în jurul orașului Amsterdam. Anne și-a pierdut cetățenia germană în 1941 și a devenit apatridă. Pe măsură ce persecuțiile asupra populației evreiești au crescut, în iulie 1942, familia ei s-a ascuns în camerele secrete din spatele unei biblioteci din clădirea în care lucra tatăl Annei, Otto Frank. Până la arestarea familiei de către Gestapo la 4 august 1944, Anne a ținut un jurnal pe care l-a primit cadou de ziua de naștere și a scris în el în mod regulat.

După arestarea lor, familia lui Anne Frank a fost transportață în lagăre de concentrare. La 1 noiembrie 1944, Anne și sora ei, Margot, au fost transferate de la Auschwitz în lagărul de concentrare Bergen-Belsen, unde au murit câteva luni mai târziu.

Otto, tatăl lui Anne, singurul supraviețuitor al familiei Frank, s-a întors la Amsterdam după război pentru a descoperi că jurnalul Annei a fost salvat de secretarul său, Miep Gies. El a decis să îndeplinească cea mai mare dorință a Annei de a deveni scriitoare și să-i publice jurnalul în 1947. A fost tradus din versiunea sa originală olandeză și publicat pentru prima dată în engleză în 1952 ca Jurnalul unei fete tinere și de atunci a fost tradus în peste 70 de limbi.

Oglindind scenariul filmului omonim, romanul grafic Unde este Anne Frank semnat de Ari Folman și Lena Guberman, care va apărea la sfârșitul lunii mai la Humanitas Junior, celebrează talentul literar al Annei Frank și ne încurajează să continuăm să-i ascultăm vocea incomparabilă, mai relevantă ca oricând acum, la 75 de ani de la prima publicare a jurnalului.

Unde este Anne Frank? este distribuit în România de Independența Film si va avea premiera în cinematografele din toată țara pe data de 20 mai 2022. Filmul este recomandat copiilor de peste 9 ani, are o durata de 99 minute și este prezentat în cinematografe cu subtitrare în limba română.

Păreri?

Unde este Anne Frank?, o poveste emoționantă și nemuritoare despre puterea speranței, bazată pe faimosul Jurnal scris de Anne Frank, în cinematografe din 20 mai 

Kitty, prietena imaginară căreia Anne Frank i-a dedicat faimosul său Jurnal, prinde viață în Amsterdamul zilelor noastre, într-o poveste emoționantă și nemuritoare despre puterea speranței. Povestea este bazată pe faimosul Jurnal scris de Anne Frank, iar regizorul filmului de animație este Ari Folman, nominalizat la două premii BAFTA pentru Waltz with Bashir.

Neștiind că au trecut 75 de ani de la moartea lui Anne Frank, Kitty este convinsă că, dacă ea este în viață, atunci trebuie să fie și prietena ei. Astfel filmul spune povestea călătoriei lui Kitty prin Europa zilelor noastre pentru a o găsi pe Anne. Înarmată cu prețiosul Jurnal și cu ajutorul prietenului ei Peter, care se află în fruntea unui adăpost secret pentru refugiați, Kitty merge pe urmele lui Anne și îî spune povestea. Dezorientată de lumea noastră defectuoasă și de nedreptățile pe care le suportă copiii refugiați, Kitty vrea să ducă la bun sfârșit cauza lui Anne Frank. Prin onestitatea ei, Kitty adresează generațiilor viitoare un mesaj plin de speranță și generozitate.

“Anne Frank ne-a lăsat multe descrieri despre Kitty: cine este, cum arată, ce fel de personalitate are. Și, desigur, există dialogul ei cu Kitty. Apoi, am mers mai departe și am transformat-o pe Kitty într-un alter ego al Annei. În unele privințe, i-am atribuit o personalitate extrovertită. Este o luptătoare și nu se află sub controlul părinților care îi stabilesc limitele, așa cum era Anne. Prin urmare, ea este liberă să facă tot ce și-a dorit Anne în propria ei imaginație. Așa trebuia să fie Kitty – de ce altfel ar fi inventat-o Anne? “, a declarat regizorul filmului.

Fondul Anne Frank este inițiatorul proiectului filmului, astfel că împreună cu urmașii lui Anne Frank, fundația a hotărât ca această poveste să ajungă în casele și în inimile noilor generații, pelicula reprezentând o introducere în lecțiile de istorie a Holocaustului, a discriminării și a antisemitismului.

Cine a fost Anne Frank?

Anne Frank a câștigat faimă postum odată cu publicarea din 1947 a cărții Jurnalul unei tinere fete, în care își documentează viața ascunsă din 1942 până în 1944, în timpul ocupației germane a Țărilor de Jos în al Doilea Război Mondial. Este una dintre cele mai cunoscute cărți din lume și a stat la baza mai multor piese de teatru și filme.

Anne Frank s-a născut pe 12 iunie 1929, la Frankfurt în Germania. În 1934, când avea patru ani și jumătate, familia ei s-a mutat la Amsterdam, Olanda, după ce Adolf Hitler și Partidul Nazist au câștigat controlul asupra Germaniei. Și-a petrecut cea mai mare parte a vieții în sau în jurul orașului Amsterdam. Anne și-a pierdut cetățenia germană în 1941 și a devenit apatridă. Pe măsură ce persecuțiile asupra populației evreiești au crescut, în iulie 1942, familia ei s-a ascuns în camerele secrete din spatele unei biblioteci din clădirea în care lucra tatăl Annei, Otto Frank. Până la arestarea familiei de către Gestapo la 4 august 1944, Anne a ținut un jurnal pe care l-a primit cadou de ziua de naștere și a scris în el în mod regulat.

După arestarea lor, familia lui Anne Frank a fost transportață în lagăre de concentrare. La 1 noiembrie 1944, Anne și sora ei, Margot, au fost transferate de la Auschwitz în lagărul de concentrare Bergen-Belsen, unde au murit câteva luni mai târziu.

Otto, tatăl lui Anne, singurul supraviețuitor al familiei Frank, s-a întors la Amsterdam după război pentru a descoperi că jurnalul Annei a fost salvat de secretarul său, Miep Gies. El a decis să îndeplinească cea mai mare dorință a Annei de a deveni scriitoare și să-i publice jurnalul în 1947. A fost tradus din versiunea sa originală olandeză și publicat pentru prima dată în engleză în 1952 ca Jurnalul unei fete tinere și de atunci a fost tradus în peste 70 de limbi.

Regia filmului este semnată de Ari Folman.

Acesta este primul film de animație care spune povestea în întregime povestea lui Anne Frank. Vorbim despre 159.000 de desene individuale care au fost create în 15 țări. Această tehnică a insuflat filmului un sentiment vibrant, plin de viață, iar povestea curge de la sine, fără să ceară vreun efort din partea spectatorilor. Pentru a realiza acest lucru, am dezvoltat o tehnică complet nouă, combinând fundaluri statice cu figuri 2D animate clasic. Mai exact, am recreat „Hinterhaus” ca model în miniatură. Acest lucru ne-a permis să creăm imagini cu peisaje reale captate de camere cât se poate de reale. Apoi am plasat figurile animate pe aceste fundaluri. Asta e o adevărată inovație. Nimeni n-a mai făcut așa ceva până acum în cinema.”, a adăugat Folman.

Oglindind scenariul filmului omonim, romanul grafic Unde este Anne Frank? semnat de Ari Folman și Lena Guberman, care va apărea la sfârșitul lunii mai la Humanitas Junior, celebrează talentul literar al Annei Frank și ne încurajează să continuăm să-i ascultăm vocea incomparabilă, mai relevantă ca oricând acum, la 75 de ani de la prima publicare a jurnalului.

Unde este Anne Frank? este distribuit în România de Independența Film si va avea premiera în cinematografele din toată țara pe data de 20 mai 2022.

Păreri?

Lady Gaga a lansat piesa Hold My Hand de pe coloana sonoră a filmului TOP GUN: MAVERICK

 Lady Gaga a lansat piesa „Hold My Hand” de pe coloana sonoră „Top Gun: Maverick”, unul dintre cele mai așteptate blockbustere ale anului. Noua melodie a fost produsă Lady Gaga, BloodPop© și Benjamin Rice, iar versiunea ce se va regăsi pe coloana sonoră „Top Gun: Maverick” beneficiază de intervenții de compoziție și producție din partea lui Harold Faltermeyer și a laureatului Premiului Academiei Hans Zimmer. „Hold My Hand” marchează revenirea lui Gaga la scrierea și producerea unei melodii pentru film, după succesul coloanei sonore „A Star is Born” din 2018, care i-a adus artistei un premiu Oscar, patru premii Grammy, un premiu BAFTA, un premiu Globul de Aur și un premiu Critics’ Choice.

Când am scris aceast cântec pentru Top Gun: Maverick, nici nu am realizat multiplele nivele pe care le adresează, de la sufletul filmului, psihicul meu până la natura lumii în care trăim. Lucrez la el de ani de zile, perfecționându-l, încercând să-l fac al nostru. Am vrut ca această melodie să exprime modul în care împărtășim nevoia noastră profundă de a fi înțeleși și de a încerca să înțelegem – dorința de a fi aproape atunci când ne simțim atât de departe și capacitatea de a sărbători eroii vieții”, a declarat Gaga despre noua piesă. Iar într-un mesaj publicat pe Instagram a scris: „Le sunt foarte recunoscătoare lui Tom Cruise, Hans Zimmer şi Joe Kosinski pentru această oportunitate. A fost o experienţă frumoasă să lucrez cu ei. Eu, BloodPop, Ben Rice şi toţi cei care au lucrat la melodie alături de noi suntem încântaţi să o împărtașim cu voi. Acest cântec este o scrisoare de dragoste către lume în timpul și după o perioadă foarte grea. Mi-am dorit de mult timp să o ascultați și sunt foarte încântată să v-o dăruiesc”

“Top Gun: Maverick” va apărea în cinematografe pe 27 mai. Acțiunea îl prezintă Pete „Maverick” Mitchell (Tom Cruise) după mai bine de treizeci de ani de serviciu ca unul dintre cei mai buni aviatori ai marinei. Maverick este în locul perfect, încercând să-și întreaca limitele ca pilot de testare și evitând avansarea în grad care l-ar fi pus la pământ. Când se trezește că antrenează un detașament de absolvenți TOPGUN pentru o misiune specială pe care niciun pilot în viață nu a mai văzut-o, Maverick îl întâlnește pe Lt. Bradley Bradshaw (Miles Teller), indicativ de apel: „Rooster”, fiul regretatului prieten al lui Maverick și Ofițer de interceptare radar Lt. Nick Bradshaw, alias „Goose”. Confruntându-se cu un viitor incert și cu fantomele trecutului său, Maverick este pus față în față cu propriile sale temeri, culminând cu o misiune care cere sacrificiul suprem de la cei care vor fi aleși.

Păreri?

TIFF sustenabil: cum arată strategia de responsabilitate socială și de mediu a celui mai mare festival de film din țară 

Încă din 2019, Festivalul Internațional de Film Transilvania aplică o strategie de sustenabilitate integrată la nivel de conținut, echipă, consum de resurse sau parteneriate. TIFF respectă astfel obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite de UNESCO City of Film, dar și cele ale rețelei de festivaluri SMART (Sustainable, Meaningful, Aristic, Responsible, Thriving), din care face parte alături de alte 6 festivaluri majore din Europa. De peste 20 de ani, TIFF contribuie la integrarea orașului Cluj-Napoca într-un context cultural european, fiind atent mereu la protejarea și punerea în valoarea a patrimoniului local. Strategia TIFF de sustenabilitate este un pas firesc în evoluția festivalului.

Conținut & educație

Programul TIFF include de peste 10 ani filme care pun în focus relația om-natură. Din 2011, sub denumirea EcoTIFF, spectatorii festivalului au participat la proiecții și dezbateri care au marcat Ziua Internațională a Mediului (5 iunie) sau au adus pe ecran povești despre ecologie și protejarea planetei. Dintre filmele care au fost urmărite la Cluj amintim Into Eternity (r. Michael Madsen, 2010), un documentar despre problematica centralelor nucleare, Chasing Ice (r. James Balog, Jeff Orlowski, 2012), care vorbește despre efectul încălzirii globale asupra calotei glaciare sau Human (r. Yann Arthus-Bertrand, 2015), o investigație plină de candoare despre ce ne face umani astăzi. Partener în EcoTIFF a fost, de-a lungul anilor, Compania de Apă Someș.
 
În 2021, documentarul-fenomen România Sălbatică a beneficiat de 3 proiecții, inclusiv în Piaţa Unirii, în faţa a mii de spectatori. România Sălbatică este cel mai amplu proiect foto-video dedicat naturii din țara noastră. De peste 10 ani în lucru, cu peste 450 de zile petrecute pe teren, cu sute de ore de material filmat în mod transparent și etic, proiectul este o poveste unică și educativă a biodiversității României. Cu un an înainte, în 2020, festivalul a prezentat și documentarul Lemn (r. Monica Lăzurean-Gorgan, Michaela Kirst, Ebba Sinzinger), despre tăierea ilegală a pădurilor din țară.
 
În 2022, prin intermediul altor documentare si filme de ficțiune încă în curs de selecţie, TIFF și-au propus să atragă atenția asupra influenței pe care acțiunile omului le au asupra mediului înconjurător, provocând, în același timp, o serie de discuții privind modul în care societatea se poate implica în rezolvarea problemelor de mediu.
 
În cadrul programului TIFF dedicat familiilor cu copii, ce se va întinde pe toată durata festivalului, va fi inclusă și o zi a sustenabilității, cu ateliere și acțiuni educative și civice dedicate celor mici.

Foto Chris Nemeș

Colectare selectivă, bilete, publicitate

Încă din 2019, toate spațiile în care se desfășoară festivalul sunt dotate cu containere speciale, dedicate colectării selective
 
Publicul TIFF este încurajat să achiziționeze bilete online prin restrângerea numărului de puncte de vânzare fizice și investiții constante în componenta de vânzări online și în aplicația mobilă oficială TIFF. În 2020, 85% dintre biletele TIFF au fost achiziționate online, procentul crescând la 90% în 2021.
 
Mai mult, spectatorii au fost încurajați să recicleze ambalaje de plastic pentru a obține bilete la film.  
 
Toate materialele de orientare TIFF – programul, harta, catalogul și broșura – sunt disponibile și în format digital, pentru o mai ușoară și atentă utilizare a resurselor.
 
TIFF renunță și la producția de genți și ghiozdane. Anul acesta, invitații festivalului vor primi tote-bags  din materiale prietenoase cu mediul, alături de un recipient reutilizabil pentru apă.
 
Numărul de materiale informative printate a scăzut constant la ultimele ediții, iar, începând cu 2022, bugetul de promovare media este orientat spre producții online, cu mai puține producții outdoor și print.
 
Plasticul a dispărut încă din 2019 din evenimentele sociale TIFF: toate paiele, farfuriile și tacâmurile utilizate în timpul festivalului sunt din materiale biodegradabile sau din ceramică.

Foto Marius Mariș

Transport & parteneri

Încă din ultimele trei ediții, alături de partenerul principal pe mobilitate, Mercedes-Benz, TIFF a scăzut constant numărul de mașini din flota de transport, iar pe cele existente le-a înlocuit cu modele hibrid și electrice. În plus, în strânsă colaborare cu Compania de Transport Cluj, TIFF pregătește o campanie de încurajare a participanților de a folosi transportul în comun din oraș pentru deplasarea între spațiile festivalului. Este încurajată și deplasarea cu mijloace alternative cum sunt trotinetele electrice și bicicletele.
 
TIFF încurajează toți partenerii festivalului să adopte un comportament responsabil față de mediu, limitând utilizarea plasticului, a materialelor de unică folosință și producția de deșeuri.

Foto David Vizaknai

Echipă

Strategia de sustenabilitate este comunicată tuturor membrilor echipei de organizare TIFF, care numără peste 700 de colegi și voluntari, dar și invitaților din festival, cu recomandări clare și ușor de aplicat.
 
TIFF lucrează cu echipe locale: peste 50% din staff-ul festivalului are baza în Cluj-Napoca, și 80% din echipa de voluntari este recrutată dintre elevii și studenții din județ. În plus, majoritatea furnizorilor – tipografii, producători de consumabile pentru evenimentele sociale (petreceri, întâlniri cu publicul, conferințe de presă) sau producători de food & drinks – sunt companii locale.
 
Integrată în toate nivelurile festivalului, prin strategia de sustenabilitate, TIFF își propune să aibă un impact real în protejarea spațiilor în care se desfășoară și să contribuie la educarea comunității în ceea ce privește responsabilitatea socială.
 
Mai multe detalii despre strategie vor fi comunicate pe parcursul anului pe canalele oficiale TIFF.
 
Festivalul Internațional de Film Transilvania 2022 va avea loc între 17 și 26 iunie la Cluj-Napoca.

 

 

Păreri?

TIFF FOR UKRAINE: acces liber, proiecții speciale, muzică și campanii de donații pentru comunitatea ucraineană la #TIFF2022 

Festivalul Internațional de Film Transilvania (17 – 26 iunie, Cluj-Napoca) anunță TIFF For Ukraine, o inițiativă specială care va fi dedicată comunității, dar și cineaștilor ucraineni.

Programul festivalului de anul acesta va include filme create de regizori din țara vecină. Printre ele se numără Reflection (2021), în regia lui Valentyn Vasyanovych, care spune povestea lui Serhiy, un chirurg ucrainean capturat de forțele rusești în zona de conflict din estul țării, unde este expus la toate ororile războiului. Eliberat, el încearcă să își reia viața obișnuită, alături de familie, dar de multe ori acest lucru se dovedește imposibil. Filmul a făcut parte din selecția oficial a Festivalului de la Veneția în 2021.

O proiecție specială va avea și Rhino (2021), în regia lui Oleg Sentsov. Filmul urmărește viața unui tânăr delicvent care urcă în ierarhia mafiei ucrainene din anii ’90. Cu un trecut violent, el găsește însă o șansă să se îndrepte. Dar o va face? Rhino a făcut parte din selecția unor festivaluri de film precum Veneția sau Varșovia.

Oleg Sentsov a fost arestat în 2014 după ce a protestat împotriva anexării Crimeei de către Rusia și condamnat la 20 de ani de închisoare de către un tribunal rus în august 2015, sub acuzația de complot terorist. O campanie pentru eliberarea lui a fost susținută de Academia Europeană de Film, Amnesty International, Parlamentul European, dar și de regizori precum Ken Loach, Pedro Almodóvar sau Agnieszka Holland, care au trimis o scrisoare autorităților ruse pentru eliberarea lui. La 7 septembrie 2019, Sentsov a fost eliberat într-un schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina.

Încerc să țin separate cele două părți: activismul și filmele. Prin filmele mele vreau să îmi exprim lumea interioară. Poate la un moment dat mă voi simți pregătit să fac un film despre război, dar acum e prea dureros“, declara în 2021 Oleg Sentsov pentru The Hollywood Reporter.

Rhino, r.  Oleg Sentsov
Ca parte din EducaTIFF, secțiunea dedicată copiilor și adolescenților, vor avea loc proiecții de filme cu subtitrări în limba ucraineană. În plus, pe baza unui act de identitate, cetățenii ucraineni vor avea acces gratuit la toate filmele din festival proiectate în Piața Unirii.

Evenimentele speciale se extind și în afara sălii de cinema: muzicieni ucraineni vor susține concerte pe toată durata TIFF 2022, iar una dintre zilele festivalului va fi dedicată mâncării și preparatelor tradiționale.

„Cultura a jucat mereu un rol esențial în a deschide noi punți de comunicare, iar TIFF reflectă de ani de zile prezentul, așa cum se întâmplă. Pentru cea de-a 21-a ediție a festivalului am decis să punem în focus nu doar cineaștii ucraineni și vocile lor puternice, dar să transmitem și miilor de refugiați ucraineni o invitație de a lua parte la TIFF. Acesta este răspunsul nostru în fața absurdului care definește orice război, credem mai mult ca oricând în puterea filmului, a culturii și a dialogului de a aduce oamenii împreună”, spune Tudor Giurgiu, Președintele TIFF.

Spectatorii și invitații festivalului vor fi încurajați să susțină industria de film ucraineană printr-o campanie de donații SMS. Toate fondurile obținute în cadrul campaniei vor fi distribuite către profesioniștii din industrie cu ajutorul Coaliției Internaționale pentru Cineaști aflați în situații de Risc (ICFR), un organism înființat de Academia Europeană de Film, împreună cu Festivalul Internațional de Film de la Amsterdam și Festivalul Internațional de Film Rotterdam.

Acestea fiind spuse, vă invit cu drag, apoi vă aștept cu impresii!

Victor Rebengiuc și Mariana Mihuț, omagiați la Premiile Gopo 2022 

Doi dintre cei mai valoroși actori din România,  nume de referință pentru lumea filmului și a teatrului, Victor Rebengiuc și Mariana Mihuț vor fi onorați la cea de-a 16-a ediție a Premiilor Gopo cu Premiul pentru întreaga carieră. Cele două personalități vor fi premiate în cadrul evenimentului care celebrează performanțele creatorilor români din domeniul cinematografiei, organizat pe 3 mai, la Teatrul Național ,,I.L. Caragiale” din București, și transmis în direct pe VOYO, TIFF Unlimited și premiilegopo.ro.
Cu o carieră artistică impresionantă, care se întinde peste șase decenii și jumătate, Victor Rebengiuc este unul dintre cei mai importanți actori de film, teatru și televiziune din România. S-a născut în București, la 10 februarie 1933, a debutat pe marele ecran în 1956, în lungmetrajul Mândrie (Marius Teodorescu), iar în 1964 a cucerit publicul în rolul magistral din Pădurea spânzuraților (r. Liviu Ciulei). Generații întregi de cinefili l-au admirat în Moromeții (r. Stere Gulea, 1987), în producțiile regizate de Lucian Pintilie (De ce trag clopotele, Mitică?BalanțaPrea târziuTerminus ParadisNiki Ardelean, colonel în rezervăTertium non datur), în filmele lui Dan Pița (Tănase ScatiuDreptate în lanțuriFaleze de nisipOmul zilei), sau în lungmetraje recente și foarte premiate precum Medalia de onoare (r. Călin Peter Netzer, 2009), Câinele japonez (r. Tudor Cristian Jurgiu, 2013 – film pentru care a obținut un alt Premiu Gopo) sau Aferim! (r. Radu Jude, 2015). Celor peste 70 de roluri pe care le-a interpretat cu măiestrie în film, li s-au alăturat, de-a lungul carierei, alte 200 de personaje cărora le-a dat viață pe scenele teatrelor din România.
Victor Rebengiuc – Cel mai bun actor în rol principal la Premiile Gopo 2011, Foto: Adi Marineci
Între anii 1991 și 1996 a fost rector al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale”, care în 2008 i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa. Printre numeroasele premii și distincții oferite legendarului actor de-a lungul carierei sale se numără Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice” și Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler (2017). Figură majoră a culturii române, dar și o voce puternică a societății civile, Victor Rebengiuc a participat la Revoluția Română, iar apoi, de-a lungul anilor, s-a implicat activ în modelarea societății românești. Pentru performanțele excepționale de pe scena teatrului, a fost recompensat cu nenumărate Premii UNITER pentru Cel mai bun actor în rol principal, cu Premiul pentru întreaga activitate în 2003, iar în 2014 cu cel pentru Excelență. Festivalul Internațional de Film Transilvania i-a acordat în 2004 Premiul de excelență pentru întreaga carieră.

,,Un diamant al teatrului și filmului autohton”, așa cum este adesea descrisă de presa din România, actrița Mariana Mihuț s-a remarcat în lumea cinematografiei încă de la debutul său din Pădurea spânzuraților(r. Liviu Ciulei), prima sa apariție pe marele ecran alături de Victor Rebengiuc, partenerul său de viață și de scenă încă din 1965. Și-a descoperit pasiunea pentru actorie în copilărie și a ales să-și urmeze visul, devenind chiar din primii ani ai carierei una dintre cele mai apreciate apariții de pe scena teatrului. Farmecul său aparte, talentul cu care fusese înzestrată și pasiunea pentru munca sa artistică i-au asigurat un drum încununat cu succese.

Mariana Mihuț, Foto: Ioana Hameeda
Exponentă de marcă a generației de aur a actoriei românești, a interpretat roluri memorabile în filme precum De ce trag clopotele, Mitică? (1981) șiBalanța(1992), ambele în regia lui Lucian Pintilie,Cei care plătesc cu viața(r. Șerban Marinescu, 1989),Capcana (r. Manole Marcus, 1974),Ultima frontieră a morții (r. Virgil Calotescu, 1979),Cel mai iubit dintre pământeni(r. Șerban Marinescu, 1993), Diminețile unui băiat cuminte (r. Andrei Blaier, 1967),  Profetul, aurul și ardelenii (r. Dan Pița, 1978), Un echipaj pentru Singapore (r. Nicu Stan, 1982), Fructe de pădure (r. Alexandru Tatos, 1983), Nunta mută(r. Horațiu Mălăele, 2008) sau Tatăl fantomă (r. Lucian Georgescu, 2011), unde a încântat publicul într-o apariție episodică alături de Victor Rebengiuc. Mița Baston din filmul De ce trag clopotele, Mitică? va rămâne, probabil, unul dintre cele mai reușite personaje feminine din întreaga noastră cinematografie.

În teatru, Mariana Mihuț a dat viață unui număr impresionant de personaje remarcabile, pentru care a fost recompensată cu distincții importante. Palmaresul său include cinci Premii UNITER pentru interpretare, dar și Premiul de Excelență, acordat în 1997, și Premiul pentru întreaga activitate (2018). În anul 2000 a fost decorată cu Ordinul național „Serviciul Credincios” în grad de Ofițer, pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii.

Un omagiu adus activității lor artistice impresionante, Premiile pentru întreaga carieră, oferite de Apa Nova – o companie Veolia, le vor fi înmânate actorilor Victor Rebengiuc și Mariana Mihuț, în cadrul Galei Premiilor Gopo 2022. Evenimentul va avea loc pe 3 mai și va fi transmis în direct pe VOYO, TIFF Unlimited și premiilegopo.ro. Lista completă a nominalizărilor este disponibilă online și poate fi consultată pe website-ul evenimentului: https://premiilegopo.ro/nominalizari.

În așteptarea evenimentului, iubitorii de film de pretutindeni sunt invitați să se alăture campaniei UNIȚI PRIN FILM, trimițând 2 euro printr-un SMS cu textul FILM, la 8840. Toate fondurile obținute în cadrul campaniei vor fi distribuite către profesioniștii din industria ucraineană de film cu ajutorul Coaliției Internaționale pentru Cineaști aflați în situații de Risc (ICFR).

Păreri?

Cel mai recent film al regizorului Cristian Mungiu, R.M.N.,
selectat în competiția oficială la Cannes

R.M.N., cel mai recent film de lungmetraj al regizorului Cristian Mungiu, a fost selecționat în competiția oficială a Festivalului de la Cannes care va avea loc în perioada 17 – 28 mai.

Sinopsis: În preajma Crăciunului, Matthias (30) se întoarce de la muncă din Germania în satul său natal transilvan, preocupat de copilul care crește fără el (Rudi), de femeia pe care o iubește în taină (Csilla) și de tatăl rămas singur (Otto). Încearcă să se implice mai mult în educația băiatului rămas prea îndelung doar în grija mamei (Ana) și să-l dezbare de spaimele nedeslușite care l-au cuprins. Când la mica fabrică de care se îngrijește Csilla sunt angajați câțiva muncitori noi, pacea celor din comună se tulbură, spaimele îi cuprind deopotrivă și pe adulți, iar frustrările, conflictele și pulsiunile irump la suprafață prin pojghița subțire de aparentă înțelegere și calm.
O poveste despre resorturile profunde ale comportamentului uman în fața realităților care îl suprind, despre relația cu celălalt și despre felul în care ne raportăm cu toții astăzi la un viitor neliniștitor.

Filmul îi are în rolurile principale pe actorii Marin Grigore și Judith State iar alte roluri sunt interpretate fie de actori profesioniști precum Macrina Bârlădeanu, Orsolya Moldován, András Hatházi sau Deák Zoltán, fie de neprofesioniști.

Imaginea a fost realizată de Tudor Vladimir Panduru (Bacalaureat, Malmkrog) scenografia de către Simona Pădurețu (Bacalaureat, Tata Mută Munții) iar montajul de către Mircea Olteanu (După Dealuri, Amintiri din Epoca de Aur).

Filmul este produs de către Mobra Films și coprodus de către Why Not Productions, Wild Bunch International, France 3 Cinéma și Le Pacte din Franța, Les Films du Fleuve (Belgia), Filmgate Films și Film i Väst (Suedia), cu sprijinul Canal+, France Télévisions, Ciné+, finanțat de Centrul Național al Cinematografiei din România și susținut de Eurimages.

Bugetul filmului a fost de circa 2,8 milioane de Euro, iar creditul alocat de CNC România de 3 milioane de lei.

Filmările au fost reallizate în perioada noiembrie 2021 – ianuarie 2022, în principal în satul Rimetea din județul Alba dar și în alte localități din Transilvania.

Este a șasea prezență a regizorului Cristian Mungiu la Cannes și a cincea în selecție oficială.

În 2007, la prima prezențâ în selecția oficială a festivalului, filmul 4 luni 3 săptămâni și 2 zile a fost recompensat cu Palme d’Or pentru cel mai bun film din competiție, După Dealuri a fost recompensat în 2012 pentru cel mai bun scenariu și pentru cea mai bună interpretare feminină, iar Bacalaureat a fost recompensat pentru cea mai bună regie în 2016.

Păreri?