Atacul de panică este caracterizat de apariția unui episod brusc de teamă intensă, atunci când nu există o cauză reală și nici măcar una aparentă.
Atacul de panică poate fi terifiant pentru persoana afectată. Atunci când acesta survine, senzația generată este de pierdere a controlului. Ți se pare că suferi un infarct sau că ești în pericol de moarte.
Numeroase persoane suferă de 1-2 atacuri de panică pe parcursul vieții, dar acestea sunt episoade unice, adesea fiind generate de o situație stresantă.
Atunci când te confrunți însă cu atacuri de panică recurente și petreci perioade lungi de timp temându-te de un nou episod de acest gen, e posibil să suferi de afecțiunea numită tulburare de panică.
Atacurile de panică pot impacta major calitatea vieții. Pot fi însă tratate cu succes.
Atacul de panică. Simptome
Atacurile de panică încep de obicei brusc, pe neașteptate. Pot apărea oricând – atunci când ești la cumpărături sau când dormi. De obicei, durează câteva minute. După încheierea unui atac de panică te simți obosit și epuizat. Simptomele unui atac de panică pot fi:
senzația că urmează să se întâmple ceva teribil sau înfricoșător
teamă de pierderea controlului
teamă de moarte
ritm cardiac accelerat
transpirații
tremor
senzație de greață
respirație îngreuiată
frisoane
valuri de căldură sau de frig
crampe abdominale
amețeală
senzație de leșin
amorțeală sau furnicături
senzația de ireal sau de detașare de realitate
Atacul de panică. Cauze
Nu se cunoaște cauza exactă pentru atacul de panică, dar următorii factori pot contribui la apariția sa:
ereditatea
temperamentul (o persoană poate fi mai sensibilă la stres sau mai înclinată spre emoții negative)
stresul
anumite modificări la nivelul funcțiilor cerebrale
Atacul de panică. Factori de risc
Atacul de panică apare mai des la femei decât la bărbați. Factorii care pot crește riscul acestei afecțiuni sunt:
istoricul familial
un factor major de stres (de exemplu, decesul unei persoane apropiate)
un eveniment traumatic (de exemplu, un asalt sexual sau un accident de mașină)
o schimbare majoră în viață (de exemplu, nașterea unui copil)
abuz fizic sau sexual survenit în copilărie
fumatul
consumul în exces de cofeină
La ce să te aștepți atunci când te prezinți la medic?
Prezintă-te la medic dacă manifești vreunul dintre simptomele enumerate mai sus. Acesta va stabili pe baza consultației și a analizelor dacă e vorba de atac de panică sau de o altă afecțiune.
Pregătirea pentru consultație
Ce ai de făcut în vederea consultației inițiale:
întreabă atunci când faci programarea dacă există unele restricții, de exemplu alimentare
notează pe o foaie de hârtie toate simptomele pe care le-ai observat
nu uita să menționezi vreo schimbare majoră apărută recent în viața ta sau un factor de stres
întocmește o listă cu medicamentele pe care le iei, inclusiv vitamine sau suplimente alimentare
Stabilirea diagnosticului pentru atacul de panică
examen fizic și analize de sânge pentru a elimina orice cauză fiziologică (de exemplu, afecțiuni tiroidiene, hipoglicemie)
evaluare psihologică
Tratament pentru atacul de panică
Primul gest
prezintă-te la medic pentru stabilirea diagnosticului și recomandarea tratamentului optim pentru atacul de panică
Tratament clasic pentru atacul de panică
psihoterapie
antidepresive
Tratament naturist pentru atacul de panică
Inositol:
între 500 și 5000 mg pe zi împărțit în 4 doze
stimulează producția de serotonină
Practicarea sportului
Tehnici de relaxare
Evitarea consumului de alcool și cafea
Renunțarea la fumat
Odihnă