Filmele care au cucerit premiile celor mai importante festivaluri europene, pe marele ecran din București

O celebrare a puterii imaginației și a forței transformatoare a cinematografului, filmele prezentate la cea de-a 11-a ediție a Festivalului Internațional de Film Experimental București (BIEFF) continuă să surprindă prin inventivitatea lor formală care testează  limitele convenționalului, invitând  totodată la reflecție asupra naturii și existenței umane. Două dintre cele mai apreciate lungmetraje prezentate anul acesta la Cannes, dar și o selecție de scurtmetraje recent premiate de marile festivaluri europene, incluse în programul Golden Shorts, se vor vedea pentru prima dată pe marele ecran din România, în perioada 17-21 noiembrie, la Cinema Elvire PopescoCinemateca Eforie și Muzeul Național de Artă al României (Sala Auditorium).

Abonamentele și biletele de acces la proiecțiile BIEFF 2021 sunt disponibile online, pe platforma Eventbook.

Îmbinând ficțiunea cu vise, amintiri, fantezii și anxietăți personale, A Night of Knowing Nothing trasează contururile unei povești de dragoste imposibile, desfășurate pe fundalul mișcărilor studențești de protest din India zilelor noastre. ,,Un portret viu al revoltei și opresiunii, al iubirii și durerii și al gândirii filozofice amenințate de agenda naționalistă” (IndieWire), debutul  regizoarei Payal Kapadia, a fost distins cu premiul L’Oeil d’or pentru cel mai bun film documentar la ediția din 2021 a Festivalului de Film de la Cannes, iar la București se va vedea în premieră națională joi, pe 18 noiembrie, de la ora 19:00, la Cinemateca Eforie.
A Night of Knowing Nothing, r. Payal Kapadia
Tot de la Cannes, din secțiunea independentă Quinzaine des Réalisateurs, ajunge pe marele ecran BIEFF The Tsugua Diaries, una dintre cele mai reconfortante lucrări cinematografice realizate în era pandemică. Filmat pe peliculă de 16 mm pe fundalul scăldat de soare al Sintrei, acest jucăuș experiment cinematografic semnat de Maureen Fazendeiro și Miguel Gomes e construit ca un jurnal în revers (după cum sugerează și titlul) al întâmplărilor cotidiene prin care trec trei prieteni auto-izolați pe durata unei luni de de august într-o fermă spațioasă.

Filmul va fi proiectat vineri, pe 19 noiembrie, de la ora 19:00, la Cinemateca Eforie, și duminică, în ultima zi de festival, de la ora 16:30, la Cinema Elvire Popesco. Ambele lungmetraje sunt proiectate la București în parteneriat cu secțiunea independentă Quinzaine des réalisateurs.

Golden Shorts: Best Films in Major Festivals

O selecție de cinci scurtmetraje de aur, care celebrează varietatea tematică și stilistică a cinematografiei contemporane și inventivitatea formală a noii generații de cineaști, programul Golden Shorts reunește la această ediție producțiile remarcabile premiate în 2021 la Berlinale, Oberhausen, Rotterdam, Locarno și Veneția. Filmele prezentate în parteneriat cu cele mai mari evenimente cinematografice ale lumii vor putea fi urmărite la cea de-a 11-a ediție BIEFF duminică, pe 21 noiembrie, de la ora 18:30, la Muzeul Național de Artă al României, în Sala Auditorium.  

Transparent I Am, r. Yuri Muraoka
Nanu Tudor, r. Olga Lucovnicova
În Transparent I Am, cineasta și poeta japoneză Yuri Muraoka examinează natura propriei afecțiuni mentale, prin filtrul situației pandemice globale. Filmul în care artista împărtășește câteva dintre cele mai întunecate și mai intime gânduri pe care le experimentează, îmbinând tehnici cinematografice inovatoare, a fost distins anul acesta cu Marele Premiu al Festivalului Internațional de Scurtmetraje de la Oberhausen. Despre o experiență personală traumatică vorbește și documentarul Nanu Tudor, câștigătorul Ursului de Aur pentru Cel mai bun scurtmetraj la Berlinale. După 20 de ani de tăcere, cineasta Olga Lucovnicova se întoarce în locurile în care și-a petrecut primii ani de viață pentru a-l confrunta pe unchiul care a abuzat-o în copilărie. Extrem de curajos și cu adevărat remarcabil, filmul ei conturează o oglindă a societății bolnave în care agresorii scapă nepedepsiți. 
Criatura, r. Maria Silvia Esteve
,,Mi-aș dori mult ca oamenii să devină mai conștienți de locurile în care trăiesc, uitându-se un pic mai atent la cursul istoric al lucrurilor care au făcut posibilă șederea lor în acele locuri”, subliniază Fox Maxy, regizorul Maat means Land, premiat cu Ammodo Tiger Short la  Festivalul  Internațional de Film de la Rotterdam. În The Bones, scurtmetrajul animat premiat în secțiunea Orizzonti la Festivalul Internațional de film de la Veneția, artiștii chillieni Cristobal León și Joaquín Cociña reimaginează procesul de creație din spatele primei animații stop-motion din istorie – un ritual pus la cale de o fată care pare să folosească rămășițe umane. O experiență cine-senzorială complexă, Criatura ne însoțește într-o călătorie către ,,ceea ce doare”, punându-ne față în față cu această creatură din adâncurile minților noastre care este durerea.. Filmul regizoarei Maria Silvia Esteve a fost distins anul acesta cu Leopardul de Aur pentru cel mai bun scurtmetraj de autor la Festivalul Internațional de Film de la Locarno.

Acestea fiind spuse, vă invit cu drag, apoi vă aștept cu impresii!

Festivalul de Film Polonez CinePOLSKA e online între 3-7 noiembrie

Patru filme poloneze recente, incluse în programul celei de-a 17-a ediții a Festivalului de Film Polonez CinePOLSKA, vor fi difuzate online, între 3 și 7 noiembrie, pe platforma TIFF Unlimited (unlimited.tiff.ro).

Festivalul CinePOLSKA este o ocazie unică de a vedea, uneori în avanpremieră, filme poloneze premiate la cele mai importante festivaluri din Polonia şi din lume. Cele patru filme din program vor putea fi vizionate gratuit timp de cinci zile, fără a fi necesară crearea unui cont pe platformă.

Proiecțiile vor fi disponibile pentru publicul din România și Republica Moldova începând cu 3 noiembrie, ora 12.00. Filmele vor avea subtitrare în limbile română și engleză.

Evenimentul este organizat de Institutul Polonez din București, în parteneriat cu Asociația Cineaștilor din Polonia și TIFF Unlimited.

Filmele din program

25 de ani de nevinovăție. Cazul lui Tomasz Komenda
25 lat niewinności. Sprawa Tomasza Komendy
Polonia, 2020, 116 min.
Regia: Jan Holoubek

Dramă bazată pe fapte reale despre viața unui tânăr condamnat pe nedrept, la 25 de ani de închisoare, pentru viol și uciderea unei adolescente. Tomasz Komenda avea 23 de ani când viața sa a fost brutal întreruptă. A fost arestat peste noapte, aruncat în închisoare și acuzat de crimă. Expertizele confirmau participarea sa la crimă, iar toate dovezile erau în dezavantajul lui. Timp de aproape două decenii de detenție, a fost bătut, intimidat și umilit. După 18 ani de închisoare, salvarea lui a venit în persoana unei echipe de procurori care au decis să descopere adevărul din spatele misteriosului caz al deținutului.

Cât mai departe de aici
Jak najdalej stąd
Polonia, Irlanda, 2020, 96 min.
Regia: Piotr Domalewski

Când tatăl ei moare într-un accident de muncă tragic, Ola trebuie să meargă singură în Irlanda pentru a-i aduce corpul înapoi în Polonia. Acolo descoperă că sarcina nu este atât de ușoară: acesta nu  trebuia să se afle pe șantier în momentul accidentului, așa că nu va primi bani de asigurare pentru a plăti transportul corpului și nici mașina pe care i-o promisese cadou la împlinirea vârstei de 18 ani.

(Ne)cunoscuți
(Nie)znajomi
Polonia, 2019, 100 min.
Regia: Tadeusz Śliwa

Adaptarea poloneză a celebrei comedii Perfetti sconosciuti. În timpul unei cine, un grup de prieteni decide să joace adevăr sau provocare prin punerea telefoanelor mobile pe masă. Până la sfârșitul întâlnirii, toată lumea trebuie să citească cu voce tare mesajele primite pe telefon, iar apelurile vor fi purtate pe speaker. Jocul va schimba viețile multora dintre ei, căci vor ieși la iveală multe secrete.
*subtitrare doar în limba română

Zieja
Polonia, 2020, 108 min.
Regia: Robert Gliński

Anul 1977. Preotul octogenar Jan Zieja, cofondatorul organizației de opoziție Comitetul de Apărare a Muncitorilor este interogat de ofițerul Serviciului de Securitate, care încearcă să-l convingă să colaboreze. Preotul refuză. Ofițerul nu se dă bătut, este foarte bine pregătit. Știe totul despre viața preotului, lucru prin care dorește să îi câștige încrederea. Interogatoriile declanșează amintiri din viața lui Zieja, devenind o călătorie prin istoria Poloniei secolului al XX-lea – de la războiul polono-sovietic din anul 1920, prin Al Doilea Război Mondial, până în prezent.

Acestea fiind spuse, vă invit cu drag, apoi vă aștept cu impresii!

Annette, pelicula distinsă cu Premiul pentru cea mai bună regie la Cannes, deschide cea de-a 11-a ediție BIEFF

Annette, noua producție semnată de cineastul francez Leos Carax, deschide cea de-a 11-a ediție a Festivalului Internațional de Film Experimental București (BIEFF) cu o proiecție specială programată miercuri, pe 17 noiembrie, de la ora 18:30, în sala Auditorium a Muzeului Național de Artă al României. Un musical halucinant cu Adam Driver și Marion Cotillard în rolurile principale, filmul a obținut Premiul pentru regie la ediția din acest an a Festivalului de la Cannes. Selecția de lungmetraje prezentate în cadrul celui mai amplu eveniment cinematografic din România dedicat filmului de avangardă include și noul film al regizorul-fenomen Tsai Ming-liang. Days, o analiză emoționantă a conexiunilor umane, va fi proiectat în premieră națională în închiderea  BIEFF, pe 20 noiembrie, de la ora 18:30

Abonamentele BIEFF 2021, dar și biletele de acces la cele două proiecții speciale, sunt disponibile online, pe platforma Eventbook.

După 9 ani de la Holy Motors, regizorul francez Leos Carax se întoarce cu un musical ireverent despre faimă, dragoste, artă și paternitate scris împreună cu Ron și Russell Mael, membrii faimosului duo pop-rock Sparks, recompensați la rândul lor cu Premiul pentru cea mai bună coloană sonoră la CannesProtagoniștii poveștii sunt Henry, un comediant provocator, cunoscut pentru umorul său caustuc, și Ann, o cântăreață de operă aplaudată pe cele mai prestigioase scene ale lumii. Adoraţi de public şi aflați constant în atenția presei, cei doi par să fie întruchiparea cuplului perfect. Nașterea fetiței lor, un copil cu totul ieșit din comun, le va da amândurora viețile peste cap. Annette va deschide cea de-a 11-a ediție BIEFF cu o proiecție specială, organizată la MNAR pe 17 noiembrie, de la ora 18:30.

Days, r. Tsai Ming-liang
The Night, r. Tsai Ming-liang

Days și The Night, în regia lui Tsai Ming-liang, închid cea de-a 11-a ediție BIEFF

Din Competiția Oficială a Festivalului Internațional de Film de la Berlin, unde a fost distins cu o Mențiune specială în 2020, cel mai recent lungmetraj semnat de Tsai Ming-liang ajunge pe marele ecran BIEFF. Un maestru al tehnicii de slow cinema, multi-premiatului autor taivanez propune în Days o explorare poetică a singurătății, a intimității și a vindecării prin intermediul conexiunilor umane. Filmul urmărește realitățile zilnice a doi  bărbați care nu s-au întâlnit niciodată, dar care par să experimenteze o formă comună de izolare. Trăiesc vieți complet diferite, dar singurătățile lor sunt aproape simetrice. Lipsită de replici, dar extrem de bogată în emoții, unica întâlnire de care vor avea parte le va oferi ocazia de a-și îmbrățișa, pentru scurt timp, nevoia de apropiere.

Days va avea parte de o proiecție specială la MNAR pe 20 noiembrie, de la ora 18:30. În aceeași seară, spectatorii vor putea urmări și The Night, scurtmetrajul documentar în care Tsai Ming-liang surprinde ritmul și frumusețea nopților în Hong Kong, prezentat în premieră internațională la ediția din 2021 a  Festivalului Internațional  de Film de la Veneția

Despre BIEFF
Creat sub patronajul Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” şi al Universităţii Naționale de Arte București, Festivalul Internațional de Film Experimental București (BIEFF) este primul eveniment din Romania care promovează zona de graniță dintre cinema și artele vizuale, oferind expunere unor artişti vizuali inovatori, ale căror lucrări sunt îndeobşte prezentate în muzee şi galerii de artă şi doar rareori în săli de cinema.

Ajuns la cea de-a unsprezecea ediție, BIEFF are ca principal obiectiv promovarea creaţiilor inovatoare, conceptual, tematic și stilistic, și a unor artişti cu viziuni profund personale asupra realităţii contemporane, care, în acelaşi timp, explorează cu îndrăzneală limitele limbajului cinematografic. Un cinema al libertăţii totale de creaţie, un cinema fără compromisuri.
 

Acestea fiind spuse, vă invit cu drag, apoi vă aștept cu impresii! 

La Civil: triplul curaj al Teodorei Mihai

Festivalul de film de la Cannes, cel mai important din lume, predispune la hiperbole: acolo, totul este excesiv. Și criticile și extazul. Această unică „bulă cinematografică” face și desface glorii. Dincolo de covorul roșu, în lumina crudă a realității, multe dintre „revelațiile” festivalului nu reușesc să confirme și autori venerați preț de aproape două săptămâni se dovedesc a fi pasiuni pasagere. Nu e cazul Teodorei Mihai care a detonat croazeta din acest an cu pelicula ei La Civil. Cele 8 minute de ovații în picioare, de la finalul proiecției din cadrul secțiunii Un Certain Regard au devenit virale. În Mexic, unde filmul a avut premiera zilele trecute, s-a creat o imensă așteptare grație acestei primiri entuziaste și a subiectului atât de relevant și de dureros pentru populația care trăiește acolo într-un război perpetuu. Cum a ajuns Mexicul capitala mondială a violenței? Ne explică însăși regizoarea, într-un interviu pentru Dilema Veche:  „Din 2006, când a fost declarat războiul contra drogurilor de președintele Calderon, am observat cum viața de zi cu zi a omului de rând a început să fie din ce mai afectată de violența care a ajuns foarte ușor pe străzi. Înaintea războiului exista un fel de gentleman’s agreement între carteluri și guvern care nu afecta siguranța civililor. Acest lucru a căzut și violența a coborât pe străzi. Oricine, de la copii la bătrâni, au devenit implicați. Mai întâi, ca victime și, mai târziu, ca participanți. Asta face violența, când te atinge, te și absoarbe.” Tânăra cineastă, familiară cu Mexicul încă din adolescență, a vrut să expună lumii întregi această realitate dură, de neconceput. După 2 ani și jumătate de investigații, în care a lucrat într-un „convoi” de 4 persoane și 4 bodyguarzi și a ajuns să ceară, la un moment dat, chiar ajutorul armatei, Teodora a strâns o mulțime de informații și de povești, însă și-a dat seama că subiectul era greu de abordat ca documentar din cauza riscurilor și că doar ficțiunea îi va da libertatea să trateze această temă. Tot în acel moment, s-a gândit să apeleze pentru scenariu la ajutorul unui autor local – Habacuc Antonio De Rosario – care scrisese extensiv despre cartelurile de droguri. Însă momentul definitoriu a fost întâlnirea cu o mamă a cărei fată fusese răpită și care i-a mărturisit Teodorei povestea ei. „Aceea mamă, Miriam Rodriguez, pe care eu am cunoscut-o în 2015, a devenit ulterior o militantă renumită, care din păcate a fost ucisă în fața casei în 2017, pe 10 mai, de Ziua Mamei în Mexic”, a declarat regizoarea într-un interviu pentru Liternet.ro. Miriam a devenit inspirația pentru film și pentru personajul său principal, Cielo.

Cum a ajuns Teodora la fabuloasă actriță Arcelia Ramirez, una dintre cele mai complexe și mai apreciate interprete mexicane, cu peste 100 de filme de cinema și TV la activ? „Văzusem Como agua para chocolate și am fost impresionată de modul în care a jucat. Când am început să caut o actriță pentru rolul principal, trei persoane din jurul meu mi-au menționat numele Arceliei, și investigând, mi-am dat seama că o cunoșteam și ca în adolescență îmi plăcuse foarte mult. Cariera ei între timp se dezvoltase și mi-am dat seama ca ar putea să fie un match excelent pentru Cielo. Am îndrăznit să-i trimit scenariul și reacția ei a fost foarte rapidă, frumoasă și convingătoare. Am intuit că voi avea în ea o actriță care va da totul pentru rol. Și aveam nevoie de o astfel de implicare. Seamănă cu Miriam nu atât la fizic, cât la dedicația ei, curajul și hotărârea în ceea ce face”, povestește Teodora pentru Urban.ro. Pe platou, toți actorii au contribuit la scenariu: unii i-au împărtășit istorii personale de la bun început, unii pe parcurs și unii chiar la sfârșitul proiectului. „Dar a fost foarte impactant să-mi dau seama că motivația echipei și a actorilor se năștea deseori dintr-o poveste personală legată de violență. Unul din actori, în timpul repetițiilor unor scene dure, a plecat din senin de pe platou pentru că scena i-a reamintit o situație trăită de familia lui când unchiul lui a fost ucis”, mărturisește cineasta în același interviu.

Pe lângă Cristian Mungiu și casa de producție Mobra Films, Teodora a decis să lucreze cu un alt român extrem de talentat pentru imaginea frustă, plină de forță a filmului. În interviul pentru Urban.ro explică: „România pentru mine este necondiționată, profesioniștii din cinematografia română sunt cunoscuți ca fiind printre cei mai buni, iar Marius Panduru is top of the list. Sunt foarte fericită că, deși nu ne cunoșteam personal înaintea proiectului, am simțit o complicitate creativă de la bun început. Mexicul, cu paleta lui de culori și cu o lumină extraordinară ne-a motivat foarte mult din punct de vedere cinematografic”.

La Civil, una dintre cele mai puternice și mai autentice producții cinematografice ale ultimilor ani a primit, pe bună dreptate, „Premiul Curaj” al secțiunii Un Certain Regard. Un curaj incredibil, pentru că regizoarea s-a confruntat simultan cu trei mari dificultăți: cartelurile, maternitatea și pandemia.  „Adevărul e că a fost foarte complicat. Am avut norocul ca o bună prietenă din Mexico DF, a venit să mă sprijine cu fetița timp de 4 luni și jumătate, deci am putut să mă concentrez pe muncă și chiar a fost nevoie, pentru au fost condiții dure”, Liternet.  „A fost greu, am lucrat cât mai mult incognito, dându-ne drept asistenți sociali, de exemplu. Și au fost ocazii în care am intrat în vizorul halconilor (tineri care sunt informatori ai cartelurilor) și nu a fost greu uneori să ieșim din impas”, A list Magazine.  „Și pandemia a adus un stres suplimentar, având în vedere că actrița mea principală era prezentă în absolut fiecare scenă, dacă se îmbolnăvea ea, ar fi fost tragic pentru producție. Ar fi trebuit să oprim totul, ceea ce ar fi fost catastrofal pentru buget”, Liternet.

Atât pentru curajul regizoarei și al echipei de filmat, cât și pentru faptul că e una dintre cele mai urgente și mai răvășitoare pelicule recente, nu ratați acest excepțional „narco-western” pe care-l puteți vedea în cinematografele din toată țara:

București: Cinema City: Afi Cotroceni, Park Lake, Sun Plaza, Movieplex, Hollywood Multiplex Vitan, Happy Cinema, Cinema „Elvire Popesco”, Cinema Muzeul Țăranului – Sala Horia Bernea, Cinemateca Union, Cinema Europa

Timișoara: Shopping City (Cinema City)

Botoșani: Happy Cinema

Iași: Cinema Ateneu

Cluj Napoca: Cinema Victoria, Cinema Arta

Sfântu Gheorghe: Cityplex Cinema Arta

Constanța: Centrul Multifunctional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin”

Lugoj: Cinema „Bela Lugosi”

Sibiu: Cinegold, Cinema Arta, Centrul Cultural „Ion Besoiu”

Târgu Mureș: Cinema Arta

Onești: Cinema Capitol – din 5 noiembrie

Oradea: Lotus Palace

Galați: Cinema „Prof. Ioan Manole”

Craiova: Cinema Patria

Acestea fiind spuse, vă invit cu drag, apoi vă aștept cu impresii! 

Imaculat câștigă Premiul Publicului în cadrul Les Films de Cannes à Bucarest .12

Aseară s-a încheiat cea de-a 12-a ediție a Les Films de Cannes à Bucarest. Timp de 10 zile spectatorii au putut viziona peste 80 de filme, majoritatea în premieră, în cinematografe, outdoor dar și online, în Orange TV Go. A fost o ediție cu multe schimbări, dictate de perioada pe care o traversăm, însă ne bucurăm să vedem că cinemaul își păstează importanța în viața oamenilor, mai ales într-o perioadă în plină schimbare, în care platformele de streaming capătă din ce în ce mai mult teren, spune echipa festivalului.

 

În cadrul galei de închidere a festivalului ce a avut loc la Cinema Muzeul Țăranului, s-au anunțat și premiile celei de-a 12-a ediții. Ca în fiecare an, filmele de lungmetraj proiectate în cadrul secțiunii Avanpremierele Toamnei sunt eligibile pentru Premiul Publicului, constând într-un suport de distribuție oferit de Dacin Sara. Lungmetrajul câștigător al premiului în valoare de 2500 de euro este Imaculat regizat de Monica Stan și George Chiper-Lillermark.

 

Dintre proiectele produse sau co-produse în România înscrise la cea de-a 6-a ediție Works in Progress (WiP), juriul internațional alcătuit de Marcin Łuczaj (agent de vanzari, New Europe Film Sales) și Paolo Bertolin (selectioner – Festivalul de Film International Venetia) a ales câștigătorii celor două premii după cum urmează: Anhell 69, proiectul de lungmetraj semnat de Theo Montoya, a câștigat premiul de post-producție oferit de Avanpost iar Între revoluții, documentarul semnat de Vlad Petri, premiul de post-producție oferit de Multimedia Est.

 

Tot în cadrul galei de ieri au fost anunțați și câștigătorii celei de-a 3-a ediții a concursului de scenarii Write a Screenplay For… organizat de Asociația Cinemascop cu sprijinul HBO Europe în cadrul American Independent Film Festival (AIFF). După ce la primele ediții scenariștilor li s-a cerut să scrie pentru Sebastian Stan, Anamaria Marinca sau Vlad Ivanov, anul acesta WSF a invitat cineaștii și scriitorii să propună idei și povești pentru publicul tânăr, așa numita Generation Z.

 

Maria Orban – Premiul pentru cel mai bun scenariu de lungmetraj cu Timp de expunere limitat și Doru Vatavului – Premiul pentru cel mai bun scenariu de mini-serie tv pentru Io cu tine contra restu au fost cei doi câștigători anunțați de de Ioanina Pavel – Producer HBO Europe.

 

A 12-a editie a festivalului a adus din nou colaborarea cu festivalul de film de un minut. Pe durata Les Films de Cannes à Bucarest, înaintea proiecțiilor de film dar și online în Orange TV Go, spectatori s-au putut bucura de filme de un minut din intreaga lume, filme care fac parte din selecția Filminute Film Festival 2021. Ca și în anii trecuți, publicul a fost invitat să voteze filmul preferat, de data asta online pe filmedefestival.ro, iar un juriu alcătuit din Ana Dumitrașcu, Lucia Chicoș și Bogdan Balla, a desemnat Premiul Juriului ce a fost acordat regizorilor Nicolas Bianco-Levrin și Julie Rembauville pentru Beware the Wolf. Premiul Publicului a fost adjudecat de Autumn regizat de Jean-Marie Villeneuve.

 

Tot în cadrul galei de seara trecută au fost anunțați și câștigătorii concursului organizat de Renault România cu ocazia celei de-a 12-a ediții Les Films de Cannes à Bucarest. Astfel premiul cel mare (constând într-un iPhone 13 și un weekend cu noul Renault ARKANA) a fost acordat lui Daniel Popa iar premiul special (un abonament pe trei luni la Cinema Elvire Popesco) lui Adrian Ianculescu.

 

Cele zece zile de festival au adus publicului de la București, dar și celui național (prin programul online și a edițiilor regionale), cele mai noi filme de la Cannes și din festivalurile mari ale lumii, majoritatea în premieră în România. Proiecțiile au fost rezervate la capacitatea maximă prevăzută de normele de siguranță din această perioadă, atât în cinematografe cât și în locația noastră outdoor.

 

Spectatorii s-au putut întâlni cu Ana Teodora Mihai, regizoarea filmului La Civil care a deschis festivalul Les Films de Cannes à Bucarest și cu îndrăgitul actor Victor Rebengiuc în dialog cu Cătălin Ștefănescu în cadrul galei realizate cu sprijinul Sun Wave Pharma, 88 de minute cu Victor Rebengiuc.

 

Invitata specială a programului Managing Talents a fost actrița Anamaria Vartolomei care s-a întâlnit cu participanții la proiecția închisă a filmului L’événement, premiat cu Leul de Aur la Veneția. La atelier a fost prezent și regizorul Cristian Mungiu care a discutat și lucrat cu actrița într-o demonstrație publică. Managing Talents este un eveniment prezentat de Apa Nova.

 

Ioana Flora a fost prezentă la proiecția celor mai noi episoade din seria Fragile și a discutat cu cei prezenți la eveniment despre următoarele etape ale proiectului. De asemenea, publicul Les Films de Cannes à Bucarest s-a putut întâlni cu echipele filmelor proiectate în cadrul Avanpremierelor Toamnei la Sala Auditorium a MNAR.

 

Online l-am avut invitat pe cunoscutul cineast Sergei Loznitsa care a vorbit via Zoom despre filmografia sa cu accent pe cele trei filme proiectate în cadrul Retrospectivei Sergei Loznitsa.

 

Offline, majoritatea proiecțiilor, incluzându-le pe cele suplimentare programate după anunțarea noilor restricții, au fost sold out, lucru ce a arătat pentru încă o dată pasiunea pentru filmul de autor al publicului bucureștean.

 

Les Films de Cannes continuă însă, urmează edițiile regionale de la Cluj Napoca (5-7 noiembrie) și Timișoara (12-14 noiembrie).

Acestea fiind spuse, vă aștept cu impresii! 

Premieră la unteatru 🎭 Aici Moscova, pentru prima dată pe o scenă din România, în regia Catincăi Drăgănescu

Relația unei fiice cu tatăl ei este ȋntodeauna specială, dar cum este influențată ea atunci când tatăl este un dictator celebru? Aici Moscova, noua producție multimedia semnată de Catinca Drăgănescu, aduce în premieră în România textul autoarei contemporane Iulia Pospelova, în traducerea Ralucăi Rădulescu. Primele reprezentații ale spectacolului montat la unteatru, în parteneriat cu CINETic, vor avea loc joi, pe 28 octombrie, de la ora 19:00, și vineri, pe 29 octombrie, de la ora 18:00Biletele de acces sunt disponibile pewww.unteatru.ro.

Aici Moscova dinamitează ideea de adevăr unic și propune spectatorilor o experiență teatral – cinematică intensă, ȋn care aparatul de filmat devine personaj principal, iar reconstituirea adevărului, un puzzle de rezolvat individual. Subiectul, o cronică insolită a vieţii şi morţii lui Stalin din perspectiva fiicei lui, implică atât un salt în trecut, cât şi lucrul cu un univers magic al memoriei afective. Actorii Nicoleta Lefter, Alex Călin, Liviu Romanescu și Răzvan Rotaru sunt protagoniștii spectacolului care îi va pune pe spectatori față ȋn față cu un proces sensibil atât al trecutului, cât și al prezentului, abolind morala binară a binelui versus rău.

Nicoleta Lefter înAici Moscova
Un produs live cinema theatre, spectacolul ia forma unei instalaţii multimedia care combină materialul pre-filmat cu proiecţia live din scenă. Imaginea elementelor video care vor anima scenografia realizată de Gabi Albu îi aparține cineastei Carmen Tofeni, iar montajul poartă semnătura lui Bogdan Giurcă. Simona Deaconescu s-a ocupat de creația cinematică și mișcarea scenică din spectacol, iar design-ul de lumini a fost realizat de Alexandru Medveghi și Dragoș Mărgineanu.

Acestea fiind spuse, vă invit cu drag, apoi vă aștept cu impresii! 

La Civil: complicata geneză a unui film-bombă

“Când mă trezesc, vreau fie să ucid, fie să mor. Așa mă simt în fiecare dimineață…” Această confesiune devastatoare i-a fost făcută regizoarei Teodora Mihai de către o mamă mexicană, a cărei experiență a inspirat scenariul acestui film fenomenal. Pentru cineastă, declarația a venit ca o palmă. Imediat, a vrut să afle cum o ființă umană ar putea ajunge să simtă așa ceva, mai ales o femeie de vârstă mijlocie care nu se încadra într-un profil violent. Orice film important începe cu o întrebare urgentă. Și în acest caz a fost vorba de acel spirit artistic mereu iscoditor care a vrut să știe ce s-ar fi putut întâmpla atât de grav ca o persoană să ajungă în această stare de spirit. Așa că femeia i-a povestit în detaliu tragedia prin care trecea. Inițial, cineasta a vrut să facă un documentar, iar motivul pentru care acea mama i s-a confesat a fost că auzise că în zonă se face o cercetare pe tema răpirilor de adolescenți de către cartelurile de droguri. Iar faptul că Teodora era o regizoare străină a convins-o că nu avea o agendă ascunsă, ci singurul interes era să spună o poveste pe cât se poate de aproape de realitate pe care s-o împărtășească unui public internațional cât mai larg. Femeia spera ca mesajul ei disperat să ajungă peste hotare, astfel încât presiunea internațională să determine o schimbare pozitivă. Spera. Pe 10 mai 2017, Miriam Rodriguez a fost ucisă de cartelurile de droguri.

Miriam este motivul pentru care acest film, improbabil „pe hârtie”, există: o producție internațională regizată de o cineastă româno-flamandă în limba spaniolă și turnată în Mexic. Miriam a fost scânteia creativă care a adus la viață La Civil și pe puternica ei eroină, Cielo. Imediat după ce tânăra regizoare a început s-o urmărească pe aceast mamă mexicană, ideea unui documentar observațional a părut prea hazardată: regiunea era foarte nesigură și Teodora se simțea cenzurată de circumstanțele dificile și de subiectul care conținea multă informație sensibilă. Așa că a luat decizia să scrie o poveste fictivă inspirată din cei doi ani și jumătate de documentare intensă. În toată această perioadă, cineasta a contat pe ajutorul unui prieten mexican apropiat, romancierul premiat Habacuc Antonio De Rosario, care a crescut în Reynosa, un oraș de la granița mexicană cu SUA și care a scris mult despre războiul drogurilor și impactul acestuia asupra cetățenilor obișnuiți. Așa că în momentul în care a luat decizia de a scrie ficțiune, pentru Teodora a fost neîndoielnic faptul că Habacuc era cea mai potrivită persoană s-o ajute. Din fericire, el a acceptat invitația de a colabora și cei doi au început să scrie împreună scenariul în baza mărturiilor strânse și, în special, a confesiunii acelei mame care i-a povestit cum pierderea fiicei în mâinile unui cartel local a transformat-o din victimă în agresor. Pentru Teodora, răvășitor a fost felul în care Miriam a decis, din disperare, să ia problema în propriile mâini ca, mai târziu, să-și dea seama că a fost absorbită de cercul vicios al violenței, adică exact acela care o transformase, inițial, în victimă. Această ironie tragică a marcat-o profund pe cineastă. Și-a dat seama că exista un important mesaj existențial ce trebuie împărtășit, mai ales că femeia care inspirase filmul nu mai era în viață ca să vadă materializarea lui.

La Civil nu a fost deloc ușor de produs. Gestația proiectului a durat nu mai puțin de 7 ani și a trecut prin diferite laboratoare de dezvoltare cum ar fi Torino Film Lab și Cannes Cinéfondation. Proiectul a fost susținut de Fondul Audiovizual Flamand (VAF) încă din faza de scenariu. Teodora s-a născut în România, dar a trăit în Belgia de la o vârstă fragedă, așa că avea o puternică conexiune artistică cu Flandra. Totuși, era o poveste mexicană, vorbită în întregime în spaniolă. Cu accente, însă, universale: o mamă își căuta fiica. Și cum îndrăzneala artistică e mai mereu răsplătită, proiectul a reușit să strângă o echipă excepțională de coproducători. Mai întâi, legendarii frați Dardenne și a lor firmă de producție Films du Fleuve. Apoi Mobra Films – compania de producție a cineastului Cristian Mungiu – grație căreia filmul a obținut un important ajutor de la CNC România. Regizorul român s-a implicat personal în organizarea filmării și în post-producție. Era nevoie, însă, și de un partener puternic în Mexic și acesta s-a chemat Teorema, compania lui Michel Franco, un renumit regizor local. Proiectul a fost sprijinit, în cele din urmă, și de Eurimages.

În ciuda faptului că finanțarea a fost asigurată, filmarea a continuat să fie riscantă, mai ales că, între timp, a început și epidemia de COVID. La Civil a fost turnat în locuri reale, în Nordul Mexicului, în noiembrie și decembrie 2020.

Din respect pentru Miriam, ucisă brutal chiar în fața casei sale de Ziua Mamei, Teodora speră că filmul va sensibiliza oamenii și va aduce schimbări în bine. Între timp, La Civil își continuă parcursul triumfal la festivalurile din întreaga lume, impresionând criticii și publicul în aceeași măsură. Presa jubilează: „un debut foarte matur care oferă un echilibru excelent între portretul psihologic, filmul de acțiune, denunțarea unei realități intolerabile și chemarea la acțiune individuală în lupta împotriva criminalilor ce țin ostatecă o țară întreagă.” Cineuropa.org

La Civil se vede acum în cadrul Festivalului Les Films de Cannes à Bucarest, la București, Cluj și Iași, iar de vineri, 29 octombrie, intră în cinematografele din toată țara: în București la Afi Cotroceni, Park Lake, Sun Plaza, Movieplex, Hollywood Multiplex Vitan, Happy Cinema, Cinema „Elvire Popesco”, Cinema Muzeul Țăranului – Sala Horia Bernea, Cinemateca Union, Timișoara: Shopping

City (Cinema City), Botoșani: Happy Cinema, Iași: Cinema Ateneu, Cluj Napoca: Cinema Victoria, Cinema Arta, Sfântu Gheorghe: Cityplex Cinema Arta, Constanța: Centrul Multifunctional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin”, Lugoj: Cinema „Bela Lugosi”, Pitești: Cinema Trivale, Sibiu: Cinema „Ion Besoiu” – în cadrul ESTE filmul de miercuri, Târgu Mureș: Cinema Arta, Onești: Cinema Capitol, Oradea: Lotus Palace, Galați: Cinema „Prof. Ioan Manole”.

Acestea fiind spuse, vă invit cu drag, apoi vă aștept cu impresii!

Festivalul Internațional de Film Experimental București 2021: Are we human?

Filmele de avangardă se întorc în sălile de cinema din capitală, la cea de-a 11-a ediție a Festivalului Internațional de Film Experimental București (BIEFF). Între 17 și 21 noiembrie, evenimentul dedicat noilor forme de explorare a limbajului cinematografic aduce pe marile ecrane cele mai apreciate experimente cinematografice ale anului, invitând publicul să reflecteze asupra naturii umane și asupra aspectelor care o definesc. Are we human? – tema ediției din acest an, adresează o întrebare la care spectatorii vor căuta răspunsuri împreună cu artiștii invitați la festival, prin intermediul unui amplu program de proiecții, instalații și dezbateri, organizate la Cinemateca EforieCinema Elvire Popesco și la Muzeul Național de Artă al României, în Sala Auditorium.

Programul și abonamentele BIEFF.11 vor fi disponibile în curând pe www.bieff.ro.

Un punct de intersecție al inovației și al libertății creative, BIEFF își continuă la această ediție misiunea de a explora perspective unice asupra unor subiecte relevante pentru societatea contemporană, creând un spațiu favorabil dezbaterii și dialogului. Tema în jurul căreia va fi construită experiența de festival în 2021 se întoarce asupra unui subiect îndelung dezbătut în ultimele două milenii, dar care a devenit cu atât mai urgent odată cu accelerarea evoluției tehnologiei: identitatea ființei umane. Printr-o selecție generoasă de filme prezentate și premiate în cadrul evenimentelor cinematografice din întreaga lume, însoțite de o serie de discuții și dezbateri la care vor participa creatorii acestora, spectatorii din București sunt invitați să exploreze abordări inovatoare ale umanității și a fragilității ei.

,,Pe măsură ce noile tehnologii devin o parte din ce în ce mai prezentă a sinelui nostru extins, ne transformăm deja în cyborgii viitorului. Prinși între aspirații utopice pentru specia noastră și alterări distopice ale lumii în care trăim, am ajuns la un punct de cotitură care cere transformarea radicală a societății umane. Cum putem așadar să înțelegem și să integrăm noi forme de alteritate (roboți, cyborgi, AI etc.) în realitățile noastre sociale mereu în schimbare fără să re-evaluăm propria noastră identitate ca oameni?”, punctează Oana Ghera, directorul artistic al festivalului.

,,Ești un robot? Confirmă că nu ești. Telefoanele, tabletele și computerele noastre ne cer să ne afirmăm identitatea printr-o negație. Iar noi, ca oameni, insistăm să ne afirmăm puterea asupra celorlalți prin negarea unor experiențe și identități singulare sau colective în numele unor constructe efemere precum granițele, rasa, genul, credințele religioase, identitățile naționale și/sau statutul economic. Ceea ce ridică întrebarea: ce mai înseamnă astăzi să fii om? Și ce valoare mai are umanitatea dacă alegem să continuăm să ne dezumanizăm pe noi și pe celălalt prin instrumentalizarea alterității? Acestea sunt întrebările la care invităm publicul să răspundă pe măsură ce descoperă lucrările incluse în programul festivalului nostru.”, adaugă Oana Ghera.

După ediția din 2020, desfășurată într-o formulă hibrid, în mediul online și galeriile de artă din capitală, lucrările incluse în selecția oficială BIEFF.11 se întorc pe marele ecran, într-un maraton de evenimente adresate tuturor celor interesați să exploreze noi limbaje cinematografice. Filmele incluse în Competiția Internațională concurează pentru Marele Premiu BIEFF 2021. Juriul va acorda celor mai bune scurtmetraje prezentate în acest an și Premiile pentru Regie și Concept Vizual, dar va desemna și câștigătorul Competiției Naționale, aflată la prima ediție din istoria evenimentului.

Despre BIEFF
Creat sub patronajul Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale” şi al Universităţii Naționale de Arte București, Festivalul Internațional de Film Experimental București (BIEFF) este primul eveniment din Romania care promovează zona de graniță dintre cinema și artele vizuale, oferind expunere unor artişti vizuali inovatori, ale căror lucrări sunt îndeobşte prezentate în muzee şi galerii de artă şi doar rareori în săli de cinema.

Ajuns la cea de-a unsprezecea ediție, BIEFF are ca principal obiectiv promovarea creaţiilor inovatoare, conceptual, tematic și stilistic, și a unor artişti cu viziuni profund personale asupra realităţii contemporane, care, în acelaşi timp, explorează cu îndrăzneală limitele limbajului cinematografic. Un cinema al libertăţii totale de creaţie, un cinema fără compromisuri.

Acestea fiind spuse, vă invit cu drag, apoi vă aștept cu impresii!

Au început înscrierile pentru TIFF 2022! Secțiunea de documentare devine competitivă

Înscrierile de filme pentru cea de-a 21-a ediție Festivalului Internațional de Film Transilvania sunt deschise! Festivalul va avea loc între 17 și 26 iunie 2022, la Cluj-Napoca. Noutatea ediției: TIFF va avea, pentru prima dată, și o competiție dedicată documentarelor. Secțiunea Ce se întâmplă, documentarule? devine competitivă și este deschisă regizorilor aflați la primul sau al doilea documentar de lungmetraj din carieră.

Bine de știut:

  • Competiția Oficială este dedicată regizorilor aflați la primul sau al doilea lungmetraj.
  • Filmele înscrise în programele competiționale trebuie să fi fost produse (data premierei) după 1 mai 2021.
  • Filmele străine și românești înscrise în Competiția Oficială și în competiția Ce se întâmplă, documentarule? trebuie să nu mai fi fost prezentate în România.
  • Premierele naționale au prioritate în Zilele Filmului Românesc și în toate secțiunile non-competitive

Termen-limită
1 februarie 2022 pentru filmele înscrise în Competiţia OficialăZilele Filmului Românesc (scurt şi lungmetraj), Ce se întâmplă, documentarule?, secţiunea Lună PlinăSupernova și Fără limită.

Regulamentul poate fi consultat aici: tiff.ro/regulament-tiff-2022

Filmele pot fi înscrise pe platforma Eventival.eu: vp.eventival.eu/tiff/2022.

Mult succes vă doresc!

AILO – din 22 octombrie în cinematografe

Probabil ştim că există o grămadă de lucruri pe care nu le-am făcut sau experienţe pe care am vrea să le trăim din nou.

Aceasta e povestea lui Ailo și începe în aprilie, în inima Laponiei. Este o poveste despre cum s-a născut, despre cum a crescut, şi despre cum a fost iubit.

Erou nostru, Ailo, este un pui de ren din Laponia. Sunt zeci de mii ca el în această regiune! Coarnele renilor cresc mereu noi in fiecare an. Aceste animale sunt înzestrate cu tot ce trebuie pentru a supraviețui în mediul polar, blana lor le permite să suporte temperaturi de -40°C și se pot mișca prin zăpadă datorită copitelor mari. Renii mănâncă iarbă și mușchi, dar cel mai mult le plac lichenii.

Am regizat multe documentare despre natura sălbatică. Într-o zi, copii mei mi-au spus: ” Nu ai făcut niciun film despre renii lui Moș Crăciun!” Și atunci am realizat că datorită filmelor, copiii mei cunosc animalele din savană și junglă mai bine decât pe cele care trăiesc în Europa. Cu toate că acestea sunt mai aproape. E important să cunoaștem și să înțelegem fauna din jurul nostru. Putem spune că acest film e bazat pe o idee a copiilor mei. 
GUILLAUME MAIDATCHEVSKY, regizor.
George Mihalcea

un bucureştean devenit dintr-un ploieştean,
jurnalist de radio de 18 ani, la Radio Guerrilla & Smart Radio,
jurnalist de film la CineGuerrilla & cinemap.ro,
voce de post la Digi 24 timp de 7 ani,
cronicar al Bucureștilor la Zile și Nopți București
autor de proză scurtă la editura Trei.
Știam că renii sunt cei care trag sania lui Moș Crăciun. 🙂 Nu știam că au la dispoziție un timp atât de scurt pentru a se maturiza și a învăța, practic, toate lucrurile care le asigură mai departe supraviețuirea: doar un an. Nu știam că bietele vulpi polare trec prin atâtea încercări până își găsesc un partener de viață. Nu știam că înspăimântătorul gluton (wolverine) e capabil de atâtea acrobații amuzante atunci când încearcă să-și găsească o parteneră.
A fost o mare bucurie pentru un om crescut cu documentarele de la Teleenciclopedia și, mai târziu, cu cele de la Animal Planet să poată spune o poveste atât de frumoasă, ceva între documentar și basm. Pentru un om de radio, care citește știri și pune voce mai ales pe spoturi comerciale – reclame, promouri – a fost un efort de imaginație. A trebuit să-mi uit vocea de trailer, de promo, de reclamă și să fiu eu însumi, un om care vorbește ca și cum le-ar spune o poveste frumoasă și înduioșătoare nepoților.
Filmul va rula în următoarele orașe începând din 22 octombrie:
București: Cinema Elvire Popesco, Cinema Europa, Cinema Muzeul Țăranului, Cinema Union, Happy Cinema, Holywood Multiplex, Movieplex,
Caransebeș: Luna,
Cluj: Cinema Victoria,
Oravița: Cinema 3D,
Oțelu Roșu: Cinema 3 D,
Petroșani: Cinema Șerban Ionescu,
Pitești: Cinema Trivale.
Reșița: Cinema Dacia,
Vulcan: Luceafărul.

Acestea fiind spuse, vă invit cu drag, apoi vă aștept cu impresii!