TIFF Archives – Page 13 of 15

March 13, 2018

Istvan Szabo și Marta Meszaros, omagiați la TIFF 2018

István Szabó și Márta Mészáros, autori de marcă ai cinematografiei maghiare, vor fi distinși cu Premiul pentru întreaga carieră la cea de-a 17-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania. Celor doi invitați de onoare de la TIFF 2018 li se alătură o delegație impresionantă de regizori veniți la Cluj-Napoca să-și prezinte cele mai noi producții în cadrul tradiționalei Zile Maghiare.
Celebrat în secțiunea 3×3, renumitul cineast István Szabó a împlinit în februarie 80 de ani și este primul regizor maghiar premiat cu Oscarul pentru cel mai bun film străin, în 1981, pentru Mefisto. În cei aproape 60 de ani de carieră cinematografică, Szabo a semnat zeci de titluri importante, multe dintre acestea fiind premiate în marile festivaluri internaționale. Preocupat în special de soarta individului în momente de cumpănă ale istoriei, István Szabó a debutat în regie în 1965 cu Vârsta viselor (Almodozások kora) și a câștigat notorietate cu al doilea său film, dublu premiat la Moscova și Locarno, Tatăl (Apa), în care un copil trăiește cu ideea că tatăl său, mort în timpul războiului, a fost un erou. Povestea cuplului forțat să trăiască sub identități false din Încrederea (Bizalom, 1980) i-a adus premiul de regie la Berlin și o nominalizare la Oscar, premiu pe care avea să-l primească un an mai târziu pentru capodopera Mefisto. Aceasă strălucită reinterpretare a mitului faustian, despre un actor și regizor de teatru care face pactul cu regimul nazist, deschide trilogia coproducțiilor cu Germania și a colaborării cu actorul său-fetiș, Klaus Maria Brandauer, urmată de Colonelul Redl (1985) și Hanussen (1988), ambele nominalizate la Oscar. Turnate în engleză, Meeting Venus, Sunshine, Taking Sides, Being Julia și ultimul său film, The Door, întregesc cariera eclectică a unuia dintre cei mai internaționali cineaști maghiari. La TIFF, István Szabó va fi prezent cu trei vîrfuri ale operei sale: Tatăl, Mefisto și Colonelul Redl.
Ziua Maghiară aduce la TIFF, în premieră în România, și cel mai recent film regizat de Márta Mészáros. Aurora Boreală (Aurora Borealis, 2017) este întoarcerea după o pauză de aproape opt ani a cineastei care a deschis drumul afirmării femeilor în industria cinematografică maghiară. Filmul abordează temele care au preocupat-o de-a lungul întregii cariere: condiția femeii în societate, explorarea originilor și a trecutului și efectele regimului stalinist asupra indivizilor. Autoare, printre multe altele, a filmelor Adopțiune (Ursul de Aur la Berlin, 1975) și Jurnal pentru copiii mei (Marele Premiu al Juriului la Cannes, 1984), Márta Mészáros va fi și ea omagiată la această ediție TIFF cu un Premiu pentru întreaga carieră.
Fost membru al juriului internațional la TIFF, regizorul și scenaristul János Szász revine în festival cu ultimul său film, The Butcher, the Whore and the One-eyed Man, povestea criminală a unui sălbatic triunghi amoros. Tot în premieră românească va putea fi văzut și noul film al regizoarei Éva Gárdos, Budapest Noir, ecranizat după best seller-ul lui Vilmos Kondor, o incursiune fascinantă în lumea întunecată a criminalității și a abuzului de putere de la începutul secolului XX. Proaspăt lansat la Festivalul de la Berlin, Genesis este cel de-al doilea film al regizorului Árpád Bogdán și urmărește poveștile a trei personaje, ale căror vieți iau o turnură bizară după ce un grup de neonaziști atacă un sat de romi din Ungaria. Tot de la Berlinală vine și 1945, noul film al unui obișnuit al TIFF-ului, regizorul Ferenc Török, în care doi străini misterioși descind într-un cătun maghiar, reaprinzând un conflict mocnit. Singurul debut din programul Zilei Maghiare este Manhood, regizat de Peter Politzer, și surprinde câteva momente-cheie din viața a trei bărbați din trei generații diferite.
,,La această ediție vom avea alături de noi cea mai impozantă delegație maghiară din ultimii ani. Mă bucur foarte mult că au confirmat prezența regizori precum János Szász, Márta Mészáros, Ferenc Török și Éva Gárdos, cineaști fără de care nu ne putem imagina ultimele decenii ale filmului maghiar. Un aspect interesant legat de selecția din acest an este că din cele șase lungmetraje proiectate cu ocazia Zilei Maghiare, majoritatea sunt filme ce prezintă evenimente sau personaje istorice, numai două fiind drame sociale contemporane.” a subliniat Zagoni Balint, curator al Zilei Maghiare de la TIFF.
Hungarian National Film Fund și Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti sunt, alături de Asociația Filmtett, partenerii Festivalului Internațional de Film Transilvania în organizarea secțiunii Ziua Maghiară.

Păreri

83 Post Views

February 12, 2018

Centenarul Ingmar Bergman la TIFF

La 100 de ani de la nașterea lui Ingmar Bergman (1918-2007), Festivalul Internațional de Film Transilvania organizează, cu sprijinul Ambasadei Suediei în România, o amplă retrospectivă dedicată legendarului regizor și scenarist suedez. O selecție de șapte filme din cariera sa, proaspăt restaurate digital, și o expoziție multimedia despre influența lui în modă și artă vor fi prezentate pentru prima dată în România, în cadrul unei ample retrospective, intitulată Closeup Ingmar Bergman, la cea de-a 17-a ediție TIFF, între 25 mai și 3 iunie, la Cluj-Napoca.
#Bergman100 reprezintă celebrarea la nivel mondial a Centenarului Ingmar Bergman. Evenimentul a început încă din toamna anului trecut, la inițiativa fundației care poartă numele autorului și care administrează arhiva Ingmar Bergman, inclusă în 2007 în Lista patrimoniului mondial UNESCO. Personalitate marcantă a cinematografiei mondiale și unul dintre cei mai mari artiști ai secolului XX, cineastul suedez a realizat de-a lungul carierei în teatru și cinema nu mai puțin de 60 de filme. Trei dintre acestea au fost premiate cu Oscarul pentru cel mai bun film străin de către Academia Americană de Film, Bergman însuși fiind distins cu un Oscar omagial în 1971. Sofisticata cronică de familie Fanny și Alexander (Fanny and Alexander, 1982) a primit patru Oscaruri (printre care și cel pentru film străin), un Glob de Aur, Premiul César și numeroase alte premii importante. Această dramă epică, a cărei acțiune se petrece la Uppsala, orașul în care a copilărit Bergman, este inspirată de biografia cineastului.
Vara mea cu Monika (Summer with Monika, 1953) a fost unul dintre primele filme care au atras atenția asupra lui Bergman și e bazat pe romanul cu același nume, scris de Per Anders Fogelström, figură emblematică a literaturii suedeze moderne. La vremea ei, această controversată poveste de dragoste a reprezentat un pion important în dezbaterea privind nuditatea în film.
Fragii sălbatici (Wild Strawberries, 1957) este considerat unul dintre titlurile de referință din filmografia lui Bergman, o explorare filozofică a existenței umane care combină într-o perfectă unitate de ton nu doar temele predilecte ale regizorului (incomunicabilitatea, teama de moarte, credința), ci și marile curente cinematografice (expresionismul, neorealismul, realismul poetic). Nominalizat la Oscar, filmul a primit un Glob de Aur și Ursul de Aur.
Lansat în același an, A șaptea pecete (The Seventh Seal, 1957) este o alegorie cu viziuni apocaliptice despre sensul vieții și conține una dintre cele mai iconice imagini de cinema: jocul de șah al cavalerului cu Moartea. Premiul Special al Juriului obținut de Bergman la Cannes a contribuit definitiv la consolidarea renumelui său internațional.
Înfruntarea pe muchie de cuțit dintre o actriță refugiată în muțenie (Liv Ullmann) și infirmiera sa (Bibi Andersson) face obiectul incontestabilei capodopere bergmaniene Persona (1966), care, deși nu a obținut multe premii, a fost numită de critici,pe bună dreptate, ,,Muntele Everest al analizei cinematografice’’. Filmul e unul dintre cele mai experimentale din cariera lui Bergman și atinge teme controversate precum lesbianismul, maternitatea și avortul, subiecte ce l-au constrâns pe cineast să-l remonteze imediat după lansare. La TIFF se va putea vedea însă versiunea originală, necenzurată.
Ultimul film de cinema realizat de Ingmar Bergman, Sonată de toamnă (Autumn Sonata, 1978) le reunește în distribuție pe Liv Ullmann, una dintre muzele ale cineastului, și pe Ingrid Bergman, aflată la prima colaborare cu cineastul suedez și la ultima ei apariție pe ecran. Filmul urmărește confruntarea tensionată dintre o pianistă de renume și fiica ei neglijată.
Saraband (2003), ultimul film regizat de Bergman înainte de retragerea lui din cinema, continuă povestea celor doi soți (Liv Ullmann și Erland Josephson) din mini-seria Scene dintr-o căsătorie (Scenes from a Marriage, 1973), la 30 de ani după divorț.
Surpriza retrospectivei Bergman de la TIFF o constituie proiecția cu Bergman Island (2004), documentarul în trei părți regizat de Marie Nyreröd. Filmat aproape în întregime în casa cineastului de pe mica insulă Fårö (Marea Baltică), documentarul îl surprinde pe Ingmar Bergman povestind despre copilăria sa și prezintă materiale din culisele unora dintre cele mai apreciate filme ale sale.
Pe lângă aceste opt filme, publicul TIFF va avea ocazia să descopere, la ediția cu numărul 17, influența deosebită pe care cineastul suedez a avut-o asupra curentelor artistice din secolul XX. O colecție impresionantă de fotografii, articole, interviuri și imagini video va fi prezentată în cadrul expoziției multimedia Ingmar Bergman and his Legacy in Fashion and Art, găzduită de Muzeul de Artă Cluj-Napoca și deschisă pe întreaga durată a festivalului.

Păreri?

94 Post Views

December 18, 2017

Primele zece filme confirmate la TIFF 2018

Cinefilii pot începe deja să lucreze la lista cu filme musai-de-văzut la TIFF 2018. Ediția cu numărul 17 a Festivalului Internațional de Film Transilvania va avea loc între 25 mai și 3 iunie, la Cluj. Primele zece titluri confirmate vin de la festivalurile de film de la Veneția și San Sebastian.
Foxtrot, câștigător al Leului de Argint la Veneția, este semnat de Samuel Maoz, regizorul filmului Lebanon (Leul de Aur la Veneția 2009) și membru al juriului TIFF în 2010. În Foxtrot, Maoz combină drama pe muchie de cuțit și comedia neagră cu accente absurde într-o fabulă despre destin, prin prisma unei familii isreliene care își pierde copilul în conflict. În rolul principal reîntâlnim un actor „perfect capabil să sugereze furtuni de sentimente doar din ochi” (AV Club) – Lior Ashkernazi, văzut la TIFF în Big Bad Wolves și The Wanderers.
Prezent de două ori în competiție oficială a festivalului cu Either Way și Paris of the North, Hafsteinn Gunnar Sigurdssonrevine la TIFF cu Under the Tree, proiectat în secțiunea Orizzonti la Veneția și premiat la festivalurile de la Zurich și Hamptons. Under the Tree este o tragicomedie construită în jurul unui copac mare și frumos din curtea unei familii, care face umbră fix pe locul de bronzat al vecinilor. Războiul e declarat, iar conflictul escaladeaza dincolo de orice limite.
Love and Bullets / Ammore et malavita este un muzical original despre Mafia semnat de frații Maretti, prezentat în competiția oficială de la Veneția. Plasat în periculosul Napoli și populat de bande rivale, filmul povestește despre înscenarea morții unui șef mafiot și incredibila întâmplare ca singurul martor incriminator să fie iubirea demult pierdută, dar deloc uitată, a ucigașului trimis să facă curățenie.
Muzică avem și în Nico, 1988, scris și regizat de Susanna Nicchiarelli, dar filmul biografic despre Christa Päffgen, una dintre muzele lui Andy Warhol și solistă în formația Velvet Underground, este mai mult de atât. Câștigător al premiului secțiunii Orizzonti de la Veneția, filmul se focusează pe ultimul turneu al artistei și “funcționează nu doar ca portretul unei personalități complexe, dar arată și costurile îndrăznelii de a fi nonconformist” (Screendaily). „Preoteasa întunericului” este interpretată magistral de actrița daneză Trine Dyrholm, iar alături de ea o regăsim și pe Anamaria Marinca.
Tot din secțiunea Orizzonti vine la TIFF 2018 documentarul-șoc Caniba, câștigătorul premiului special al juriului. Regizat de antropologii Lucien Castaing-Taylor și Verena Paravel (Leviathan), Caniba explorează cu un curaj extraordinar viața canibalului japonez Issei Sagawa și este „o experiență inconfortabilă, dar fascinantă” (The Hollywood Reporter).
Distinsă cu Premiul Publicului la festivalurile de la Veneția și Ierusalim, comedia neagră a lui Savi Gabizon, Longing, e povestea unei nunți improbabile și a unui unui bărbat care învață să devină tată, după ce află de moartea fiului pe care nu a știut că îl are.
În Candelaria, câștigătorul juriului secțiunii Venice Days, regizorul Jhonny Hendrix Hinestroza pune o cameră de filmat în mâinile unui cuplu de septuagenari care trăiesc de pe azi pe mâine, în Cuba, pe timp de criză economică. Cei doi regăsesc pasiunea privindu-se prin ochiul nou al obiectivului, dar jocul devine problematic atunci când filmulețele lor ajung pe mâna unor dealeri.
De la Festivalului Internațional de la San Sebastian vine Life and Nothing More, câștigător al premiului FIPRESCI, a cărui imagine o semnează Barbu Bălășoiu (Sieranevada, Charleston). Este cel de-al doilea film al regizorului António Méndez Esparza (Aqui y allá) care a decis să lucreze doar cu actori neprofesioniști pentru a face radiografia unei comunități sărace din nordul Floridei, văzută prin ochii lui Andrew, un tânăr de 17 ani, aflat la primele sale audieri după ce a fost prins spărgând mașini.
„Un film fantastic, alegoric și profund poetic” (El Mundo), Giant / Handia, regizat de Jon Garano și Jose Mari Goenaga, a fost premiat la San Sebastian cu Premiul Juriului pentru povestea plasată în secolul XIX a celui mai înalt om din lume și faima care dezbină chiar și cele mai unite familii.
Tot despre fragilitatea familiei vorbește și filmul regizat de argentinianul Diego Lerman, A Sort of Family, câștigătorul marelui premiu la Chicago și al premiului pentru cel mai bun scenariu la San Sebastian, cu Bárbara Lennie (Magical Girl) în rol principal.
Noi titluri și secțiuni vor fi anunțate în următoarele săptămâni. Campania de înscrieri e în plină desfășurare, toate detaliile legate de regulamentul competiției oficiale TIFF.17 pot fi citite aici. (http://tiff.ro/regulament-inscriere-filme-TIFF-2018) Termenul limită este 1 februarie 2018.

Păreri?

93 Post Views

September 18, 2017

Echipa Breaking News pleacă în caravană

Filmul Breaking News, în regia Iuliei Rugină, ajunge pe marile ecrane din România din 29 septembrie. Cu o săptămână mai devreme, echipa filmului, regizoarea Iulia Rugină, scenarista Oana Răsuceanu, actorii Andi Vasluianu și Voica Oltean, va pleca într-o caravană prin țară. Filmul va ajunge la Ploiești (24 septembrie), la Caransebeș și Reșița (25 septembrie), la Timișoara și Arad (26 septembrie), la Cluj (28 septembrie), la Iași (29 septembrie), la Botoșani și Suceava (30 septembrie), la Vatra Dornei și Gura Humorului (1 octombrie).
După moartea tragică a cameramanului său, în timpul unei filmări, Alex Mazilu este trimis să facă un reportaj in memoriam despre viața acestuia. Cu trei zile înainte de Crăciun, într-un orășel de pe litoralul Mării Negre, reporterul încearcă să reconstituie viața colegului său, prin ochii celor care i-au supraviețuit. Ce alegi să redai din viața unui om? Cum își vede fiica lăsată în urmă tatăl dispărut? Cât de departe merită să mergi pentru a-ți face meseria?
„A fost primul film la care nu am ieșit din sală. De obicei ziceam că mă duc la toaletă și nu mai intram. Nu suportam să mă văd. La Breaking News am stat până la final.”, povestește Andi Vasluianu.
„Povestea nu este atât de mult despre jurnalism cât despre ce se întâmplă într-un om când trăiește un accident de genul ăsta.”, spune actorul, care a apărut în mintea scenaristelor abia la ultimele rescrieri ale acenariului la care au lucrat mai bine de 10 ani. „Sună așa romantic și frumos: cum ai stat 10 ani alături de scenariul ăsta, dar n-a fost tot timpul o iubire între mine și scenariul ăsta, au fost momente în care m-a chinuit destul de tare. Dar odată ce am găsit varianta asta, ultima, lucrurile au luat-o într-o direcție clară.”, povestește Iulia într-un interviu pentru AARC. “Am simțit că povestea s-a maturizat odată cu noi, am crescut împreună.”, mai spune Iulia.
Autoarele scenariului, rescris de-a lungul timpului, sunt Ana Agopian, Oana Răsuceanu și Iulia Rugină, imaginea este semnată de Vivi Drăgan Vasile, montajul a fost realizat de Cătălin Cristuțiu, iar scenografia, de Andreea Popa. Alături de Andi Vasluianu și Voica Oltean, aceasta din urmă recompensată pentru primul ei rol cu Mențiunea specială a Juriului la Karlovy Vary, joacă Ioana Flora, Oxana Moravec, Floriela Grapini, Maria Rotaru, Constantin Cojocaru.
Filmul este o coproducție Hai-Hui Entertainment, în co-producție cu Libra Film Productions. Producătorii sunt Tudor Giurgiu, Oana Giurgiu și Bogdan Crăciun.

Așadar, acestea fiind spuse, vă invit cu mare drag să urmărim împreună trailerul filmului, apoi vă aștept cu impresiile voastre. Enjoy!

70 Post Views

June 13, 2017

Peste 4500 de oameni au văzut „Povestea iubirii” a lui Radu Mihăileanu la TIFF

Premiera oficială a filmului Povestea iubirii, cel mai recent lungmetraj al regizorului Radu Mihăileanu, a avut loc pe 5 iunie, în Piața Unirii din Cluj-Napoca, unde 3000 de oameni au fost purtați prin imagini din Polonia anilor `30 până în Central Park-ul zilelor noastre. Premiera filmului a avut loc simultan și la Cinema City din AFI Cotroceni.
Au urmat încă 2 proiecții, pe 6 iunie, la Cinema Florin Piersic, și pe 7 iunie, în localitatea Dâncu, comuna Aghireșu, lângă Cluj-Napoca, unde producătorii au recreat pentru filmări un “shtetl”, un sat cu specific evreiesc din cel de-al Doilea Război Mondial. La această ultimă proiecție din cadrul TIFF invitații speciali au fost sătenii din Dâncu și din localitățile învecinate, care au urmărit emoționați pelicula filmată la ei acasă, în care mulți dintre cei prezenți au avut câte un mic rol. N-au lipsit pălinca, brânza și slana, pe care sătenii le-au oferit cu generozitate echipei reîntoarsă aici după aproape doi ani de la filmări.
Proiecțiile din cadrul TIFF au avut loc în prezența regizorului Radu Mihăileanu și a renumitului actor britanic Derek Jacobi. Actorii români și o parte din echipa filmului au fost, de asemenea, prezenți la toate trei proiecțiile.
“Am fost foarte emoționat să-i revăd pe oamenii din Dâncu. Sunt parte din echipa noastră și le mulțumesc pentru căldura și ospitalitatea cu care ne-au primit în casele și-n satul lor. Fără ei mi-ar fi fost imposibil să spun Povestea iubirii ”, a spus Radu Mihăileanu.
La rândul său, Sir Derek Jacobi, a fost fermecat de peisajele pitorești și de localnici: “Sunt foarte fericit că am putut fi prezent la această proiecție. Deși eu n-am filmat aici, am fost întâmpinat cu atâta căldură. Iubesc acest sat și sunt mândru că am putut aduce bucurie pe fețele sătenilor.”
Odată cu premiera națională, Editura Humanitas Fiction a lansat o nouă ediție a cărții „Istoria iubirii”, de Nicole Krauss, în traducerea Antoanetei Ralian, având afișul filmului pe copertă. Cartea este disponibilă în librării.
Începând de mâine, 9 iunie, filmul este distribuit de Transilvania Film în peste 50 de cinematografe din 25 de orașe din țară.
Lista cinematografelor unde va rula filmul (9-15 iunie): București (Hollywood Multiplex, Movieplex, Băneasa Grand Cinema & More, Cine Grand Titan, AFI Cinema City Cotroceni, Cinema City Mega Mall, Cinema City Sun Plaza, Cinema City Park Lake, Happy Cinema, Muzeul Țăranului Român, Cinema Elvire Popesco, Cinemateca Union, Cinemateca Eforie, Cinema Europa), Baia Mare (Cinema Dacia), Botoșani (Cinema Unirea), Brașov (Cinema One, Cinemateca Patria), Brăila(Cinema Central) Buzău (Happy Cinema), Cluj-Napoca (Cinema City Iulius Cluj, Cinema Victoria, Florin Piersic), Constanța (Cityplex Constanța), Craiova (Cinema Patria, Cinema Modern), Deva (Cinema Patria), Focșani (Happy Cinema), Gura Humorului (Casa de Cultură), Iași (Cinema Victoria, Cinema Republica), Odobești (Casa de Cultură), Onești (Cinema Capitol), Oradea (Palace Cinema, Cortina Digiplex), Piatra Neamț (Cinema Dacia), Pitești (Cinema Trivale, Sebastian Papaiani), Sfântu Gheorghe (Cityplex Sfântu Gheorghe) Slobozia (Cinema Galax), Târgu Jiu (Cinema Sergiu Nicolaescu), Târgu-Mureș (Cinema Arta 3D), Timișoara (Cinema City, Cinema Timiș), Vaslui (Cityplex).
Programul în cinema (9-15 iunie): http://bit.ly/Program_Cinema_Povestea_Iubirii
Bazat pe bestseller-ul cu același nume scris de Nicole Krauss, Povestea iubirii urmărește povestea de dragoste dintre Léo (Derek Jacobi) și Alma (Gemma Arterton), doi tineri evrei din Polonia pe care ororile celui de-a doilea război mondial par să-i despartă pentru totdeauna.
Alături de Derek Jacobi (The Day of the Jackal, 1973, Gosford Park, 2001, The Riddle, 2007,The King’s Speech, 2010) și de Gemma Arterton (Quantum of Solace, 2008, Clash of the Titans, 2010, Prince of Persia: The Sands of Time, 2010, Byzantium, 2013), din distribuția filmului fac parte actorii Sophie Nélisse (The Book Thief, 2013, The great Gilly Hopkins, 2015) și Elliott Gould (M*A*S*H, trilogia Ocean, seria Friends). Filmat parțial în România, Povestea iubirii are în distribuție și actori români, printre care Corneliu Ulici, Mihai Călin, Miriam Rizea, Simona Maican, Claudiu Maier și Ovidiu Cuncea.
Povestea iubirii este o coproducție Franța-Canada-Belgia-România, co-producătorul român fiind Libra Film. Filmările au avut loc la Cluj și București, la Montreal și New York. Scene importante au fost turnate în satul Dâncu din comuna Aghireșu și în mai multe locații din Cluj (Sinagoga de pe strada Horea, Teatrul Național, Parcul Central, Facultatea de Chimie).
Sinopsis: A fost odată un băiat, Léo, care iubea o fată, Alma. O numea „cea mai iubită femeie din lume” și i-a promis că o va face să râdă toată viața. Războiul i-a separat, ea a plecat la New York. El a depășit toate obstacolele pentru a se reîntâlni cu ea și pentru a-și tine promisiunea. În zilele noastre, locuiește în Brooklyn o adolescentă vulcanică și plină de imaginație, pe care o cheamă tot Alma. I s-a promis că va fi cea mai iubită femeie din lume. Însă nu este simplu să iubești și să fii iubit. Între Léo și tânăra Alma pare să nu existe nicio legătură. Și totuși… Din Polonia anilor `30 până în Central Park-ul zilelor noastre, un periplu peste ani și continente le va uni destinele.
Regizorul și scenaristul Radu Mihăileanu, născut în 1958 la București și stabilit în Franța în anii ‘80, a regizat filme multipremiate precum Trahir (1993), Trenul vieţii/ Train de vie (1998), recompensat cu Premiul FIPRESCI la Veneţia şi cu Premiul publicului la Sundance, Trăieşte!/ Va, vis et deviens! (2005), care s-a bucurat la rândul lui de Premiul publicului secţiunii Panorama la Berlin şi a fost distins cu César-ul pentru scenariu original. Concertul (2009), filmat în România, a fost nominalizat la Globul de Aur pentru cel mai bun film străin, recompensat cu César pentru sunet şi coloană sonoră şi premiat cu patru trofee Gopo. Izvorul femeilor/ La source des femmes a fost selectat în 2011 în competiţia oficială a Festivalului de la Cannes.

Așadar, vă aștept cu impresiile voastre!

100 Post Views

May 31, 2017

„Povestea iubirii” ajunge de la TIFF in peste 50 de cinematografe din 25 de orase

Luna iunie aduce pe marile ecrane din Romania cel mai recent lungmetraj al regizorului Radu Mihaileanu, o poveste de dragoste emotionanta si plina de speranta, care ne poarta din Polonia anilor `30 pana in Central Park-ul zilelor noastre.
Povestea iubirii va avea premiera oficiala luni, pe 5 iunie, de la ora 21:45, la Festivalul International de Film Transilvania (2-11 iunie), in Piata Unirii din Cluj-Napoca (bilete pe biletmaster.ro: bit.ly/2opzPDP si aplicatia TIFF 2017), iar pe 6 iunie, de la 18:00, il puteti viziona la Cinema Florin Piersic (bilete pe biletmaster.ro: bit.ly/2qzv0bk si aplicatia TIFF 2017).
Pe 7 iunie (21:30) este programata o proiectie cu acces gratuit in localitatea Dancu, comuna Aghiresu, langa Cluj-Napoca, acolo unde s-au desfasurat o parte dintre filmari. Atestat documentar pentru prima data in 1435, satul Dancu are putin peste 100 de locuitori, producatorii filmului alegand zona idilica si linistita ca sa recreeze aici un “shtetl”, un sat cu specific evreiesc din cel de-al Doilea Razboi Mondial.
Proiectiile din cadrul TIFF vor avea loc in prezenta regizorului Radu Mihaileanu si a renumitului actor britanic Derek Jacobi.
Incepand cu 9 iunie filmul va fi distribuit de Transilvania Film in cinematografele din Bucuresti, Baia Mare, Botosani, Brasov, Braila, Buzau, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Deva, Focsani, Gura Humorului, Iasi, Odobesti, Onesti, Oradea, Piatra-Neamt, Pitesti, Sfantu Gheorghe, Slobozia, Suceava, Targu-Jiu, Targu-Mures, Timisoara si Vaslui.
In Capitala, in primul weekend, Povestea iubirii poate fi vazut la Hollywood Multiplex, Movieplex, Baneasa Grand Cinema & More, Cine Grand Titan, AFI Cinema City Cotroceni, Cinema City Mega Mall, Cinema City Sun Plaza, Cinema City Park Lake, Happy Cinema, Muzeul Taranului Roman, Cinema Elvire Popesco, Cinemateca Union, Cinemateca Eforie si Cinema Europa.
Bazat pe bestseller-ul cu acelasi nume scris de Nicole Krauss, Povestea iubirii urmareste povestea de dragoste dintre Léo (Derek Jacobi) si Alma (Gemma Arterton), doi tineri evrei din Polonia pe care ororile celui de-a doilea razboi mondial par sa-i desparta pentru totdeauna.
Alaturi de Derek Jacobi (The Day of the Jackal, 1973, Gosford Park, 2001, The Riddle, 2007,The King’s Speech, 2010) si de Gemma Arterton (Quantum of Solace, 2008, Clash of the Titans, 2010, Prince of Persia: The Sands of Time, 2010, Byzantium, 2013), din distributia filmului fac parte actorii Sophie Nélisse (The Book Thief, 2013, The great Gilly Hopkins, 2015) si Elliott Gould (M*A*S*H, trilogia Ocean, seria Friends). Filmat partial in Romania, Povestea iubirii are in distributie si actori romani, printre care Corneliu Ulici, Mihai Calin, Miriam Rizea, Simona Maican, Claudiu Maier si Ovidiu Cuncea.
Povestea iubirii este o coproductie Franta-Canada-Belgia-Romania, co-producatorul roman fiind Libra Film. Filmarile au avut loc la Cluj si Bucuresti, la Montreal si New York. Scene importante au fost turnate in satul Dancu din comuna Aghiresu si in mai multe locatii din Cluj (Sinagoga de pe strada Horea, Teatrul National, Parcul Central, Facultatea de Chimie).
Sinopsis: A fost odata un baiat, Léo, care iubea o fata, Alma. O numea „cea mai iubita femeie din lume” si i-a promis ca o va face sa rada toata viata. Razboiul i-a separat, ea a plecat la New York. El a depasit toate obstacolele pentru a se reintalni cu ea si pentru a-si tine promisiunea. In zilele noastre, locuieste in Brooklyn o adolescenta vulcanica si plina de imaginatie, pe care o cheama tot Alma. I s-a promis ca va fi cea mai iubita femeie din lume. Insa nu este simplu sa iubesti si sa fii iubit. Intre Léo si tanara Alma pare sa nu existe nicio legatura. Si totusi… Din Polonia anilor `30 pana in Central Park-ul zilelor noastre, un periplu peste ani si continente le va uni destinele.
Regizorul si scenaristul Radu Mihaileanu, nascut in 1958 la Bucuresti si stabilit in Franta in anii ‘80, a regizat filme multipremiate precum Trahir (1993), Trenul vietii/ Train de vie (1998), recompensat cu Premiul FIPRESCI la Venetia si cu Premiul publicului la Sundance, Traieste!/ Va, vis et deviens! (2005), care s-a bucurat la randul lui de Premiul publicului sectiunii Panorama la Berlin si a fost distins cu César-ul pentru scenariu original. Concertul (2009), filmat in Romania, a fost nominalizat la Globul de Aur pentru cel mai bun film strain, recompensat cu César pentru sunet si coloana sonora si premiat cu patru trofee Gopo. Izvorul femeilor/ La source des femmes a fost selectat in 2011 in competitia oficiala a Festivalului de la Cannes.
Lista cinematografelor din tara unde va rula filmul (9-15 iunie): Baia Mare (Cinema Dacia), Botosani (Cinema Unirea), Brasov (Cinema One, Cinemateca Patria), Braila(Cinema Central) Buzau (Happy Cinema), Cluj-Napoca (Cinema City Iulius Cluj, Cinema Victoria, Florin Piersic), Constanta (Cityplex Constanta), Craiova (Cinema Patria, Cinema Modern), Deva (Cinema Patria), Focsani (Happy Cinema), Gura Humorului (Casa de Cultura), Iasi (Cinema Victoria, Cinema Republica), Odobesti (Casa de Cultura), Onesti (Cinema Capitol), Oradea (Palace Cinema, Cortina Digiplex), Piatra Neamt (Cinema Dacia), Pitesti (Cinema Trivale, Sebastian Papaiani), Sfantu Gheorghe (Cityplex Sfantu Gheorghe) Slobozia (Cinema Galax), Targu Jiu (Cinema Sergiu Nicolaescu), Targu-Mures (Cinema Arta 3D), Timisoara (Cinema City, Cinema Timis), Vaslui (Cityplex).

Asadar, acestea fiind spuse, va astept cu drag cu impresiile voastre. Enjoy!

163 Post Views

May 18, 2017

10 pentru FILM la TIFF 2017

Pentru al saselea an consecutiv, Festivalul International de Film Transilvania continua sa promoveze profiluri noi de actori in cinematografia romana. 10 dintre artistii care s-au remarcat pe scenele de teatru, dar nu au avut pana acum roluri semnificative pe marele ecran, vor fi in lumina reflectoarelor la TIFF, in programul 10 pentru FILM. Actorii vor fi prezentati publicului, presei si profesionistilor din industrie si vor lua parte la workshop-urile, premierele si dezbaterile organizate in cadrul sectiunii Zilele Filmului Romanesc (8-10 iunie).
Impactul programului asupra celor selectati in fiecare an este vizibil. Multi dintre cei 50 de actori prezentati editiile anterioare s-au facut remarcati si au fost distribuiti ulterior in filme, seriale TV si videoclipuri. Maria Obretin (Umbre, 6,9 pe scara Richter), Rares Andrici (Bacalaureat), Cristian Balint (The Blacklist), Vlad Balan (Valea muta), Elena Ivanca (Usturoi), Fülöp Erzsébet, Lucian Teodor Rus (Inimi cicatrizate), Alex Ion (Atletico Textila), Ruxandra Maniu, Nicholas Catianis Jr., Cezar Grumazescu sunt doar cativa dintre ei. In fiecare an, la TIFF, actorii au parte de brosuri dedicate, fotografii si clipuri realizate intr-un studio profesionist.
Cei 10 actori selectati in 2017 sunt: Alexandru Voicu (Teatrul Mic, Teatrul Act, ARCUB, Teatrul Excelsior, Godot Cafe-Teatru), Amalia Ciolan (Teatrul National Bucuresti), Anca Loghin (Teatrul National Targu Mures), András Korpos (Teatrul National Targu Mures), Carmen Florescu (actor independent – Teatrul Mic, Teatrul Act, Green Hours, Nottara, WASP, Teatrul de Comedie), Eduard Trifa (Teatrul Municipal Baia Mare), Emilia Bebu (Bulandra, Teatrul Act, Teatrul Studentesc Casandra, Teatrul Maria Filotti din Braila), Lucian Pavel (Bulandra, Teatrul Tineretului Piatra Neamt, Teatrul de Comedie, Teatrul Evreiesc de Stat, Teatrul de Arta), Radu Largeanu (Teatrul National Cluj-Napoca), Richard Hladik (Teatrul German de Stat, Teatrul National Timisoara).
Actorii au fost alesi de un grup de profesionisti din teatru si film: Tudor Giurgiu (regizor si producator), criticii de teatru Iulia Popovici, Cristina Rusiecki, Oana Stoica si Cristiana Gavrila, Viorica Capdefier (director de casting), Razvan Penescu (editorul portalului LiterNet) si Ileana Cecanu (publicist, coordonator proiect).
Programul 10 pentru FILM este realizat cu sprijinul: Mercedes, HBO Romania, IQOS, ECCO, Maressia, Lo Spaccio, Avon, Vestige, Kristine Bridal, Hola Media, tranzit.ro, ELLE

Asadar, acestea fiind spuse, va invit sa aflati cate ceva despre cei 10 actori, apoi va astept cu impresiile voastre. Enjoy!

ALEXANDRU VOICU
Data nasterii: 11 august 1993
Studiaza actoria la Universitatea Nationala de Teatru si Film ,,I.L. Caragiale’’ din Bucuresti, anul II, Master sectia Arta Actorului, si este actor la Teatrul Mic din Bucuresti. A jucat pe scenele unor teatre precum Teatrul Act, Teatrul Excelsior, Teatrul National Bucuresti, ArCub si Godot Café-Teatru.
De-a lungul carierei sale, a strans o seama de premii: cel mai bun actor in rol principal la festivalul 10 minutes play 2014, cel mai bun actor in rol principal la Gala UNATC 2015, premiul de debut la Maratonul Teatrului Independent in 2015, Marele premiu Ștefan Iordache la Gala HOP 2016, nominalizare UNITER pentru Debut in 2015. Pe langa rolurile din teatru, a avut cateva mici colaborari din zona filmului in serialul Umbre, produs de HBO, 6,9 pe scara Richter, de Nae Caranfil, si Noaptea Ursului in regia lui Razvan Macovei.
AMALIA CIOLAN
Data nasterii: 13 septembrie 1967
Absolventa a Universitatii Nationale de Arta Teatrala si Cinematografica ,,I.L. Caragiale”, clasa profesorului Ion Cojar, joaca din 1994 pe scena Teatrului National din Bucuresti.
Poate fi vazuta in prezent in piesa Insir’te margarite, regia si versiunea scenica Dan Puric. Tot la Teatrul National din Bucuresti a jucat in 20 de ani in Siberia, in regia lui Sorin Misiriantu, Omul cu martoaga, in regia Ancai Bradu, Macbeth, in regia lui Radu Penciulescu, Istoria comunismului povestita pentru bolnavii mintal, in regia lui Florin Fatulescu, Trei surori, regizat de Yuri Krasovski. A colaborat cu regizori ca Gelu Colceag, Dan Pita sau Alexandru Tocilescu.
A avut mici colaborari si pe zona de film, cu regizori ca Doru Nitescu si Calin Peter Netzer, si a avut si participari in spectacole produse de Televiziunea Romana. In 1995 a castigat Premiul criticii pentru debut pentru rolul Nastasia – Domnisoara Nastasia, regia Ion Cojar, Teatrul Radu Stanca din Sibiu.
ANCA LOGHIN
Data nasterii: 6 noiembrie 1977
Și-a incheiat studiile de actorie in 2003, la Universitatea de Arta Teatrala din Targu Mures. In prezent, poate fi vazuta pe scena Teatrului National Targu Mures.
A jucat in spectacole regizate de Vlad Masacci (Visul unei nopti de vara), Cristi Juncu (Scoala Nevestelor), Rares Budileanu (Camera 701), Radu Alexandru Nica (Contra Iubirii), Cristian Popescu (Krumm), Mihai Manutiu (Don Quijote), Aleksandar Ivanovski (Crize) sau coregrafiate de Gigi Caciuleanu (Vivaldi si Anotimpurile, Carmina Burana).
A jucat si pe scenele teatrelor Toni Bulandra din Targoviste si Andrei Muresanu din Sfantu Gheorghe. De asemenea, a avut cateva roluri mici in filme ca Billion Star Hotel (2016), regizat de Alecs Nastoiu, si Sex Traffic (2004), regizat de David Yates.
ANDRÁS KORPOS
Data nasterii: 31 octombrie 1973
S-a nascut la Targu Mures si a urmat studiile Universitatii de Arta Teatrala sub indrumarea profesorilor Farkas Ibolya si Sebesttyen Aba.
Și-a inceput cariera in 2003 pe scena Teatrului National Targu Mures, in Nefericitii de Füst Milán, spectacol regizat de Bodó Viktor. A continuat sa lucreze cu acest teatru in cadrul companiei Tompa Miklós, colaborand cu regizori ca Liviu Pancu (Poveste din gradina zoologica), Alexandre Colpacci (Masura pentru masura), Király István (Fiul norocului). László Csaba (Invatatoarea), Sorin Militaru (Imblanzirea Scorpiei), Keresztes Attila (Tartuffe, Pescarusul) si multi altii.
Pe langa impresionanta cariera in teatru, András a avut cateva roluri mici si in filme: Aglaja, regia Deák Krisztina, Orasul pieirii si Focul de pe munte, de Poór István, iar in 2010 a castigat bursa artistica Erdős Irma.
CARMEN FLORESCU
Data nasterii: 11 decembrie 1980
A urmat cursurile Universitatii Nationale de Arta Teatrala si Cinematografica ,,I.L. Caragiale’’ din Bucuresti, sub indrumarea profesorilor Sanda Manu si Ion Cojar. In prezent poate fi vazuta pe scena Teatrului Nottara din Bucuresti in piesa Iubirea la oameni, de Dmitri Bogoslavski, regizata de Evghenia Bercovici.
A colaborat cu regizori ca Robert Balan, Anca Ciuclaru, Gianina Carbunariu, Iulia Stanescu si Alexandra Badea si a jucat in spatii ca WASP – Working Art Space and Production (Bucuresti), Studioul Yorik din Targu Mures, Studioul de teatru Casandra, pe scena Teatrului Act, la Teatrul Municipal din Targoviste si la Teatrul de Comedie. In 2003, a participat la Festivalul de Teatru de la Avignon.
Carmen a avut cateva roluri mici si in cinema si televiziune, in Ho Ho Ho, de Jesus del Cerro, Aniela, un serial regizat de Iura Luncasu, si La Urgenta, de Andrei Zinca.
EDUARD TRIFA
Data nasterii: 5 octombrie 1994
A studiat actoria in cadrul Universitatii ,,Babes-Bolyai’’ din Cluj Napoca, in clasa lect. univ. drd. Ionut Caras.
Eduard a lucrat cu regizori precum Andrei Dinu (in Edmond, la Teatrul Municipal Baia Mare), Marcel Top (in Zorba, productie inspirata de opera lui Nikos K.), Andrej si Teresa Wekminski (in Crochiuri din Transilvania sau Melancolia Oului Negru (in cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca), Adina Lazar (in Ivanov de Cehov) sau Ionus Caras si Mara Opris (Tara de Nicaieri, adaptare dupa Peter Pan si Wendy de J.M. Barrie).
A participat la atelierul Viewpoints, sustinut de Adrian Roman, la atelierul de Tehnica de actorie de film, cu Cosmin Chivu, profesor la Universitatea de Teadru din New York, Contact improvisation cu Enikö Szilágyi si Basic Ideas of The Cricot-2 Theater Concept sustinut de Andrej si Teresa Welminski.
EMILIA BEBU
Data nasterii: 26 octombrie 1982
Absolventa a Universitatii Nationale de Arta Teatrala si Cinematografica ,,I.L. Caragiale’’ din Bucuresti, sectiunea Actorie, clasa profesorului Gelu Colceag, a obtinut ulterior si diploma de master, coordonata de acelasi profesor.
Are multiple colaborari cu diverse teatre din Bucuresti (Bulandra, Teatrul Act, Teatrul Studentesc Casandra), dar si cu Teatrul ,,Maria Filoti’’ din Braila. A lucrat cu regizori apreciati ca Andrei Șerban (Lear(a)), Andreea, Vulpe (Platonov), Alexandru Tocilescu (Prietenii) sau Alexandru Darie (Ce pacat ca-i curva). A participat la multe workshop-uri, printre care Academia Itineranta Andrei Șerban, si a obtinut Premiul pentru cea mai buna actrita, promotia 2005, la Studioul de Teatru Casandra.
In zona de film a avut aparitii in doua scurtmetraje semnate de Ruxandra Ghitescu si Andreea Dobre si a avut cateva roluri mici si in seriale (Umbre, r. Igor Cobileanski, si Deschide Ochii, r. Iura Luncasu).
LUCIAN PAVEL
Data Nasterii: 18 septembrie 1967
Lucian Pavel si-a terminat studiile in 1994, odata cu incheierea masteratului in Arta Actorului la Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica ,,I.L.Caragiale’’, la clasa profesorului Ion Cojar.
Activitatea sa artistica include roluri in: Visul unei nopti de vara, la Teatrul Bulandra din Bucuresti, Imblanzirea scorpiei, la Teatrul Tineretului Piatra Neamt, Golem si Cabaret – la Teatrul Evreiesc de Stat, Cabaret, Și veni barbatul la femeie la Teatrul de Arta din Bucuresti si Nina, la Teatrul de Comedie.
In film, a lucrat cu regizori precum Alexandru Maftei, Andrei Georgescu si Daniel Sandu.
Activitatea sa teatrala nu se rezuma la actorie. A lucrat ca producator de teatru si TV si regizeaza spectacole cu distributii importante la ArCuB.
RADU LARGEANU
Data nasterii: 4 martie 1983
Radu si-a incheiat studiile in 2009, absolvind sectia Facultatii de Teatru si Televizune a Universitatii ,,Babes-Bolyai’’ din Cluj-Napoca, clasa lui Miriam Cuibus, specializarea Arta actorului.
Pe scena Teatrului National Cluj-Napoca, Radu Largeanu a colaborat cu regizori precum Razvan Muresan (Cei ce fauresc imperii), Sorin Militaru (Visul unei nopti de vara) Eli Simon (Clovni extraterestri) sau Roberto Bacci (Don Juan). A mai jucat in Clasa noastra, de Tadeusz Slobodzaniek, in regia lui Laszlo Bacsardi, si Zahak, spectacol de teatru Neo-Nô in regia lui Izumi Ashizawa.
A avut mici colaborari in film cu regizori precum Cristian Pascariu, Catalin Apavaloaie sau Sergiu Timar. S-a implicat in proiecte de teatru ca asistent regie si ca scenograf. A participat si la diferite ateliere conduse de David Esrig, Burghausen (Germania), Neo-Nô Theatre, la un workshop coordonat de Izumi Ashizawa (Japonia) in Cluj-Napoca si la The Language of Shakespeare, masterclass coordonat Michael Page (SUA) in Cluj-Napoca.
RICHARD HLADIK
Data nasterii: 14 februarie 1992
Abolvent al Facultatii de Muzica, sectia Artele Spectacolului, Actorie in limba germana, Universitatea de Vest din Timisoara, din 2012 este angajat al Teatrului German de Stat din Timisoara.
A colaborat cu Peter Kerek (Micul Print), Volker Schmidt (De fapt e frumos), Silviu Purcarete (Moliendo Café), Razvan Mazilu (Cabaret) si Szabo K. Istvan (Fӑptasi). In prezent joaca in Desteptarea primӑverii, in regia lui Charles Muller.
Richard a avut cateva colaborari in cinema, in scurtmetraje si lungmetraje, cu regizori precum Sinisa Dragin, Nils Loof sau Henning Malz. A participat la numeroase workshopuri, atat de actorie, cat si de dans si miscare scenica.

Credit foto 10 pentru FILM: Adi Bulboaca

166 Post Views

May 3, 2017

Alain Delon – Premiul pentru intreaga cariera la TIFF 2017

Rebelul filmului francez, simbol al cinematografiei europene si unul dintre cei mai iubiti actori ai lumii, legendarul Alain Delon vine pentru prima data in Romania, ca invitat special al celei de-a 16-a editii a Festivalului International de Film Transilvania (2-11 iunie). Figura emblematica a marelui ecran, starul francez a cucerit inimile publicului in epoca de aur a cinematografiei europene, fiind considerat unul dintre cei mai frumosi barbati ai tuturor timpurilor.
Pentru contributia sa artistica exceptionala, TIFF ii va acorda in acest an marelui actor Alain Delon Premiul pentru intreaga cariera. In onoarea sa, pe data de 9 iunie, Piata Unirii va gazdui o proiectie speciala a filmului Afacerea Pigot/ Pour la peau d’un flic (1981), thriller-ul regizat de Alain Delon, avandu-l pe indragitul actor francez si in rol principal. Biletele pot fi cumparate deja de pe www.biletmaster.ro si aplicatia TIFF 2017.
„Ma bucur ca si in acest an ii vom putea oferi publicului nostru drag o intalnire exceptionala cu o legenda a cinema-ului mondial. Alain Delon este un actor iubit, admirat de multe generatii si cred ca participarea lui la aceasta editie a festivalului va fi un moment de varf, care va ramane in inimile tuturor”, declara Tudor Giurgiu, presedintele festivalului.
Cu o cariera impresionanta si peste 100 de interpretari memorabile, actorul, producatorul, scenaristul si regizorul Alain Delon (81 de ani) aniverseaza anul acesta 60 de ani de la debutul sau in cinematografie. Sase decenii in care a stralucit pe marile ecrane in pelicule care au facut istorie. Rocco si fratii sai (1960), In plin soare (1960), Eclipsa (1962), Ghepardul (1963), Laleaua neagra (1964), Samuraiul (1967), Borsalino (1970), Notre histoire (1984) sau Pe cuvant de politist (1985) sunt doar cateva dintre filmele pentru care Alain Delon este considerat cel mai important actor francez al secolului XX.
S-a nascut la data de 8 noiembrie 1935 si nimic din copilaria tulbure sau din adolescenta plina de peripetii a artistului nu oferea indicii despre succesul rasunator pe care avea sa-l cunoasca in jurul varstei de 23 de ani. Frumusetea magnetica si farmecul personal au facut ca actorul sa fie curtat inca de la inceputuri de industria hollywoodiana, insa, desi i s-a oferit sansa de a fi distribuit intr-unul dintre filmele lui David O. Selznick, Delon decide sa-si inceapa cariera in Franta, unde se lanseaza in 1957 in Quand la femme s’en mêle (r. Yves Allégret). In 1958, in Christine, joaca pentru prima data alaturi de Romy Schneider, fermecatoarea actrita ce avea sa-i devina, ulterior, logodnica.
Dupa rolul din Ghepardul (r. Luchino Visconti), in 1964, Alain Delon a fost nominalizat pentru prima data la Globul de Aur. In 1977 a ajuns pe lista favoritilor la Premiile César pentru rolul principal din Mr. Klein (r. Joseph Losey), iar interpretarea din Notre Histoire (r. Bertrand Blier) i-a adus in 1985 premiul pentru cel mai bun actor. Festivalul de la Berlin i-a acordat Ursul de Aur onorific in 1995, iar in 2005 a fost numit Ofiter al Legiunii de Onoare de catre presedintele Jacques Chirac, pentru contributia sa la arta cinematografica.
Rebelul enigmatic al cinematografiei franceze a colaborat, de-a lungul carierei sale, cu nume precum Luchino Visconti, Jean-Luc Godard, Jean-Pierre Melville, Michelangelo Antonioni si Louis Malle, iar meritele i-au fost recunoscute, in nenumarate randuri, de marile festivaluri. Dintre toti cineastii ilustri alaturi de care a lucrat, Delon in considera insa pe Jean-Pierre Melville cel mai bun regizor al tuturor timpurilor. Cercul rosu/ Le cercle rouge (1970), in care actorul interpreteaza rolul unui criminal proaspat eliberat din inchisoare, gata sa comita o noua infractiune, se va bucura de o proiectie speciala la TIFF, in cadrul Retrospectivei Jean-Pierre Melville.
Alain Delon a devenit un simbol al masculinitatii si a inspirat, de-a lungul timpului, nu numai industria de fashion & beauty, ci si cultura pop. Are propria linie de accesorii si parfumuri de lux si apare pe coperta albumului The Queen is Dead al celor de la The Smiths. Beautiful Killer, piesa Madonnei de pe albumul MDNA, e un tribut adus actorului.

De cand asteptati momentul in care Alain Delon vine in Romania? Iata ca a venit!

106 Post Views

April 6, 2017

Creatorul lui Alien, celebrat la TIFF 2017! Potretul unui artist unic – H.R. Giger

Biomecanica, suprarealism, creaturi intunecate si obiecte futuriste – artistul elvetian H.R. Giger, maestru al realismului fantastic, va fi celebrat la cea de-a 16-a editie a Festivalului International de Film Transilvania (2 – 11 iunie 2017, Cluj-Napoca), in cadrul unei retrospective. Faimos pentru design-ul creaturii extraterestre din filmul SF iconic Alien (1979), care i-a adus un premiu Oscar, Giger a creat, in 45 de ani, o colectie impresionanta de lucrari unice.
Portretul H.R. Giger va cuprinde filme care exploreaza culisele creatiei lui, precum si doua titluri din seria Alien, ambele regizate de Ridley Scott: primul, cel din 1979, si cel mai recent, Alien: Covenant (2017), care se va lansa anul acesta. Invitati speciali la TIFF vor fi regizorul Zev Deans, un pasionat al operei lui si cel care organizeaza un festival H.R. Giger, si Leslie Barany, fostul agent si prieten apropiat al regretatului artist.
„Opera lui H.R. Giger merita descoperita in toata splendoarea ei suprarealista si kinky. Acest portret neconventional, inspirat de retrospectiva pe care Muzeul de Arta si Design (MAD) din New York i-a dedicat-o in 2015, recompune personalitatea convoluta si imaginarul intunecat al lui Giger printr-o serie de mediumetraje inedite, la care se adauga primul si cel mai nou film din seria Alien, serie care l-a facut celebru pe artistul elvetian”, spune directorul artistic TIFF, Mihai Chirilov.
H.R. Giger (1940 – 2014) s-a nascut intr-o familie de chimisti in Chur, Elvetia, a studiat arhitectura si design industrial si si-a dezvoltat stilul unic descoperind aerografia, cu ajutorul careia a creat peisajele biomecanice intunecate, suprarealiste, care i-au adus faima. Cea mai cunoscuta carte a sa, Necronomicon (1977) l-a fascinat pe Ridley Scott, care l-a abordat pentru Alien. Filmul i-a adus un Oscar pentru efecte vizuale, trofeu acordat atat pentru creatura din film, in toate ipostazele ei, cat si pentru interiorul navei spatiale si exterioare. Artistul a mai creat obiecte pentru Poltergeist II, Species, dar si schite pentru legendarul film niciodata realizat al lui Alejandro Jodorowsky, Dune.
Carti, sculpturi, picturi, obiecte de design interior, filme, postere, coperte de albume – toate au fost reunite in Muzeul H.R. Giger, deschis in 1998 in Chateau Saint Germain. Faimoase sunt si „Giger bars”, baruri cu un design unic in lume, concepute de artist. Peste 20 de carti au fost dedicate operei sale, iar muzee din Paris, New York, Praga, Frankfurt, Moscova sau Istanbul au organizat ample retrospective.
Cinefilii vor avea ocazia rara sa exploreze lumea lui H.R. Giger la TIFF. Alaturi de cele doua filme Alien, retrospectiva cuprinde doua calupuri de scurtmetraje. Primul, The Collaborations of H.R. Giger, surprinde cateva dintre colaborarile sale cu alti artisti: trupa Blondie, pentru albumul Koo Koo, in A New Face of Debbie Harry (1982, F.M. Murer), si pictorii Claude Sandoz si Walter Wegmüller, in Tagtraum (1973, r. J.J. Wittmer). In Swissmade 2069 (1982, r. F.M. Murer), o distopie SF realizata din perspectiva unui extraterestru, Giger isi face debutul in design de costume si recuzita.
Al doilea calup ii introduce pe spectatori in culisele creatiei lui Giger: Behind the Scenes of H.R. Giger’s studio. In Passagen (1970, r. F.M. Murer), fascinat de mecanica erotica a strivirii cutiilor metalice la groapa de gunoi, Giger creeaza o serie celebra de picturi, numita Passagen. Interviuri cu prieteni, membri ai familiei, curatori si colectionari contureaza un portret intim al artistului in Giger’s Necronomicon (1975, r. J.J. Wittmer), in timp ce Giger’s Alien (1979, r. Mia Bonzanigo & J.J. Wittmer) documenteaza varful carierei sale – lucrul pe platourile de filmare la Alien.

Asadar, acestea fiind spuse, va invit cu mare drag sa urmarim impreuna teaserul, apoi va astept cu impresiile voastre. Enjoy!

126 Post Views

February 22, 2017

Politică, religie și dragoste în primele filme confirmate la TIFF 2017

Cele mai bune filme de peste an vin în 2017 la Festivalul Internațional de Film Transilvania, a cărui ediție cu numărul 16 va avea loc între 2 și 11 iunie. Premiate în marile festivaluri sau incluse în topurile de sfârșit de an ale criticilor, primele titluri anunțate din programul festivalului prefigurează o selecție eclectică, din care nu vor lipsi filme ce abordează teme fierbinți ale momentului – politică, religie, societate – , dar și filme de gen cu cârlig la marele public.
În best of-ul anual din secțiunea Supernova vor intra producții lansate la Cannes, Veneția, Berlin, Locarno, Karlovy Vary sau Toronto, unele propuse la Oscar. Printre primele titluri confirmate se află Neruda, de Pablo Larraín (No, El Club, Jackie), care va rula în premieră la Cluj-Napoca. Selecționat în Quinzaine des Réalisateurs la Cannes, propus de Chile la Oscar, nominalizat la Globul de Aur și distribuit în România de Independența Film, Neruda este o biografie neconvențională inspirată de povestea reală a poetului premiat cu Nobel, Pablo Neruda, persecutat de regimul comunist al lui Gabriel González Videla, după ce l-a criticat public, în 1948, cu un Gael Garcia Bernal de zile mari.
Tot un premiat cu Nobel este eroul comediei negre propusă de Argentina la Oscar, El ciudadano ilustre/ The Distinguished Citizen (r. Gastón Duprat și Mariano Cohn). Un scriitor celebru acceptă invitația de a face o vizită în orașul natal din Argentina, sursa inspirației tuturor romanelor sale. Cea mai proastă idee din lume, atunci când ai folosit oameni reali drept personaje în cărțile tale! Rolul i-a adus lui Oscar Martínez premiul pentru cel mai bun actor la Festivalul de la Veneția. Omul greșit în locul greșit dă naștere unei comedii spumoase, Ministry of Love (r. Pavo Marinkovic), proiectată în peste 15 festivaluri. Un biolog croat se trezește într-o misiune națională ingrată: să verifice care dintre văduvele de război și-au găsit iubiți și n-ar trebui să se mai bucure de pensia de pe urma soților.
O odă adusă lui Buster Keaton și Jacques Tati, comedia Paris, pieds nus/ Lost in Paris îi are în rolurile principale chiar pe regizorii Dominique Abel și Fiona Gordon (ale căror filme cu parfum unic au fost prezentate de-a lungul anilor la TIFF), alături de veterana Emmanuelle Riva. O mătușă de 93 de ani dispare fără urmă, iar nepoata ei și un tip fără adăpost o caută prin Paris, pretext pentru gaguri, glume și coincidențe perfect regizate, care amintesc de comediile mute.
De la Cannes, secțiunea Un Certain Regard, vine The Student/ (M)ucenicul, de Kirill Serebrennikov (Betrayal), un film bulversant despre un adolescent din Rusia care devine radical ortodox și contestă cu Biblia în mână tot ce se întâmplă în jurul său. Fundamentalism religios, criză adolescentină și identitate sexuală într-un film distribuit în România de Transilvania Film, din 31 martie.
Piața Unirii va găzdui, ca în fiecare an, câteva dintre cele mai spectaculoase proiecții de la TIFF. Marele câștigător al Trofeului Transilvania cu Stockholm, Rodrigo Sorogoyen revine cu un thriller pe muchie de cuțit, Que Dios Nos Perdone/ May God Save Us, despre doi polițiști ale căror acțiuni devin la fel de suspecte precum cele ale criminalului în serie pe care îl urmăresc. În cu totul alt registru, exuberantul La pazza gioia / Like Crazy (r. Paolo Virzì), proiectat la Cannes și distribuit de Independența Film, urmărește prietenia emoționantă și plină de surprize dintre două femei care se cunosc într-o clinică de psihiatrie.
Imprevizibile și provocatoare, filmele din secțiunea Ce se întâmplă, documentarule? / What’s Up, Doc? pun în discuție dileme actuale. La Libertad del Diablo/ Devil’s Freedom (r. Everardo González), proaspăt proiectat la Berlinală, este o impresionantă explorare a dramelor de dincolo de cifre. Doar în ultimii cinci ani, războiul drogurilor a produs peste 100.000 de morți și dispăruți în Mexic. Purtând măști care să-i protejeze, victime și călăi se destăinuie, cu efecte dintre cele mai consternante. În Austerlitz, selectat la Veneția, regizorul ucrainean Sergei Loznitsa filmează în alb-negru turiștii în vizită la lagărele de concentrare. Selfie-uri, zâmbete și comentarii neadecvate – locurile în care a fost posibil Holocaustul devin obiective turistice golite de rezonanță istorică.
Granița dintre ficțiune și documentar dispare în ultra-stilizatul All These Sleepless Nights (r. Michal Marczak), ce surprinde viețile de noapte agitate ale doi tineri din Varșovia și, prin extensie, deriva existențială a generației Facebook. Proiectat la Karlovy Vary, filmul a câștigat premiul pentru Cel mai bun documentar la Sundance.

Așadar, acestea fiind spuse, vă invit cu mare drag la Festivalul Internațional de Film Transilvania, după care vă aștept cu impresiile voastre. Enjoy!