Florin Mihăilescu, unul dintre cei mai talentați și prolifici directori de imagine din cinematografia românească, va primi Premiul pentru întreaga Activitate la Gala Premiilor Gopo 2025. Distincția onorează contribuția sa esențială la definirea esteticii unor filme emblematice. Cu o carieră de peste cinci decenii, Florin Mihăilescu a colaborat cu regizori precum Alexandru Tatos, Mircea Daneliuc, Dan Pița, Lucian Pintilie și Stere Gulea, dar a desfășurat și o importantă activitate academică, publicistică și științifică.

„Imaginea trebuie să-și ferească instrumentele. În artă, de obicei se ascund instrumentele, dar în imaginea de film, atât de dependentă de tehnică și de tentația calofilului, pericolul e imens. Nu-mi plac filmele la care imaginea vorbește tare. Imaginea este o voce într-o armonie care uneori poate avea mișcări solistice, dar niciodată nu poate avea dedicată o partitură întreagă.” Florin Mihăilescu A debutat în direcția de imagine în 1974, cu serialul TV Un august în flăcări (r. Dan Pița, Alexandru Tatos, Radu Gabrea și Doru Năstase). Cu Alexandru Tatos a colaborat pentru cele mai cunoscute filme ale cineastului: Mere Roșii (1974), Rătăcire (1978), Duios Anastasia trecea (1980), Secvențe… (1982) și Fructe de pădure (1983). A avut o strânsă relație profesională cu regizorul Mircea Daneliuc, întinsă pe trei decenii. Au lucrat împreună pentru Cursa (1975), Ediție specială (1975), Iacob (1988), A unsprezecea poruncă (1991), Tusea și junghiul (1992) și Această lehamite (1994). O altă lungă colaborare a avut și cu regizorul Dan Pița, semnând imaginea pentru Duhul Aurului (1974, co-regizat de Mircea Veroiu), Filip cel bun (1975), Mai presus de orice (1978, co-regizat de Nicolae Mărgineanu) și Bietul Ioanide (1980). Mihăilescu semnează imaginea și pentru De ce trag clopotele, Mitică? (1981), capodopera lui Lucian Pintilie, cu Victor Rebengiuc și Mariana Mihuț în rolurile principale. Cu Stere Gulea colaborează pentru Ochi de urs (1983) și Vulpea vânător (1993), iar cu Sergiu Nicolaescu pentru Orient Express (2004).

Florin Mihăilescu a regizat două filme care au în centru teatrul: Trepte către teatrul de mâine (1994), un documentar despre atelierul de actorie condus de Andrei Șerban la Arad în 1994, și Oedip (1995). Începând din anul 1990 este profesor universitar la Facultatea de Film a Universității de Artă Teatrală și Cinematografică „I. L.Caragiale” din București, Catedra Imagine de film și televiziune. A fost șef al catedrei Imagine de film și televiziune (1990–1996) și rector al UNATC (1996-2000). Este profesor asociat la Universitatea Sapientia din Târgu Mureș. În paralel cu activitatea de operator și cu cea didactică, Florin Mihăilescu a desfășurat și o activitate publicistică, fiind autorul rubricii permanente „Camera stilou” din revista Cinema (1985-1987). A scris trei cărți de specialitate despre imaginea de film. Este autorul a două invenții în domeniul cinematografiei: un dispozitiv pentru realizarea enchene-urilor pe camera Mitchell – Mark III (1985) și un dispozitiv de iluminare suplimentară controlată a suprafețelor de fotogramă aflate în subexpunere (1987). Florin Mihăilescu a obținut patru premii pentru imagine ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN)/Uniunii Cineaștilor din România (UCIN). A câștigat Premiul Festivalului Internațional de Film de la Lublin (Polonia) pentru filmul Mere roșii (1977), Premiul Festivalului Internațional de Film de la Karlovy-Vary pentru filmul Duios Anastasia trecea (1980) și Premiul de Excelență pentru întreaga activitate artistică al Ministerului Culturii și Cultelor și al Centrului Național al Cinematografiei (2002). Președintele României Ion Iliescu i-a conferit la 10 decembrie 2004 Ordinul „Meritul pentru Învățământ” în grad de Ofițer. Premiul pentru Întreaga Activitate va fi înmânat directorului de imagine Florin Mihăilescu în cadrul Galei Premiilor Gopo 2025. Evenimentul va avea loc pe 29 aprilie și va fi transmis în direct pe VOYO, TIFF Unlimited și pe premiilegopo.ro.

Păreri?