SICKICK, artistul care face furori în online în întreaga lume, vine la SAGA Festival

SICKICK, artistul fenomen care a devenit viral în mediul online, vine în București, la SAGA Festival, care va avea loc în perioada 10-12 septembrie. Cu peste 3.2 milioane de urmăritori pe TikTok, 3 milioane pe Instagram și 2.7 milioane de subscribers pe YouTube, artistul și producătorul canadian de EDM a cucerit în ultimii ani întreaga lume cu muzica sa și cu imaginea plină de mister. Masca pe care o poartă în fiecare dintre aparițiile sale reprezintă un simbol pentru el, care îl ajută să-și depășească fricile și să facă pace cu demonii săi, după cum spune chiar el.

 

Muzica și-a pus o amprentă pregnantă asupra lui încă de când era copil, însă teama de a se arăta publicului și de a fi pe scenă l-a împiedicat să devină artistul care astăzi este urmărit de milioane de oameni și care reușește să-i bucure cu performance-urile lui inedite. Totul s-a schimbat în momentul în care a apărut proiectul SICKICK, alter ego-ul său mascat, pe care îl susține cu foarte mare încredere și care literalmente i-a schimbat viața, fiind totodată personajul care i-a servit pentru a-și cuceri propriile anxietăți.

 

“Când port această mască, pot face orice. Visul meu este să creez o mișcare pentru oameni, să îi ajut astfel să nu le fie frică de succes și să fie cei mai buni posibil. Îmi doresc să fiu reprezentantul acestei mișcări. Sunt aici pentru a speria teama și a le arăta oamenilor că ar trebui să facă cu toată puterea lor ceea ce-și doresc. Frica este o emoție atât de lipsită de sens. Nu există. Am făcut-o să existe. Sunt aici pentru a o elimina complet prin muzică”, spune SICKICK.

 

Artistul este nerăbdător să fie prezent în fața publicului din România, la SAGA Festival, în Parcul Izvor din București, care să danseze pe muzica lui, la fel ca propriul său alter ego.

 

România, mai este foarte puțin și ne vom întâlni. Abia aștept să fim împreună, să fim liberi și să ne bucurăm împreună de muzică. Ne vedem în septembrie, la SAGA Festival”, a declarat SICKICK.

 

 

Despre SAGA Festival

 

SAGA Music Festival, primul festival de muzică electronică din București, va avea loc pe 10, 11 și 12 septembrie, în Parcul Izvor, și pregătește o serie de experiențe de neuitat pentru festivalieri și un line-up format din unii dintre cei mai mari artiști din lume.

Line-up-ul include nume sonore, peste 100 de artiști din muzica electronică și nu numai. Pe scena principală vor urca Alan Walker, Clean Bandit (DJ Set), Don Diablo, John Newman, Masked Wolf, Mike Williams, Morten, Nervo, Regard, Salvatore Ganacci, SICKICK, Sigala, Tiësto, Timmy Trumpet, Topic, Vini Vici, W&W, iar alți artiști urmează să fie anunțați.

Păreri?

Un cunoscut artist, mărturisiri sincere despre familia sa: “Fără ei, nu aș fi reușit astăzi”

Un cunoscut cântăreț de la noi a făcut o declarație extrem de emoționantă despre părinții săi. Artistul a recunoscut că nu ar fi reușit în ce și-a propus dacă nu erau ei.
 
Mihai Priescu, căci despre el este vorba, unul dintre cei mai cunoscuți și iubiți artiști din zona Olteniei, are o relație foarte strânsă cu părinții săi. Interpretul de muzică populară și de petrecere știe foarte bine că o mare parte din ce este acum o datorează părinților. Prima și cea mai mare susținere pe plan muzical a primit-o din partea tatălui său, căruia îi mulțumește ori de câte ori are ocazia, practic l-a ajutat să-și urmeze visul. Pentru oricare dintre noi conteaza foarte mult să fii susținut de aproapele tău. 
 
“Tatălui meu îi plăcea să cânte la fiecare nuntă care avea loc în apropiere. Se ruga de muzicanți să-l lase și pe el să cânte câteva melodii. O făcea din pasiune, nu a făcut o meserie din asta, părinții mei fiind contabili. Amândoi m-au susținut vis a vis de muzică, dar cel mai mult tata, însă niciodată nu rata ocazia să-mi spună ca școala să fie pe primul loc. Am făcut liceul de Telecomunicații, apoi facultatea de management, iar mai apoi facultatea de muzică. Am muncit foarte mult și încă o mai fac, iar rezultatele au și apărut, însă ca fiecare om și eu îmi doresc din ce în ce mai mult. Mulțumesc mult părinților care au muncit din greu pentru a ne asigura niște condiții bune și cred nu i-am dezamăgit vreodată. Îi iubesc enorm de mult și fără ei nu aș fi reușit astăzi”, povestește Mihai Priescu. 
 
A crescut la țară și se mândrește cu asta, la circa 14 km de orașul Târgu Jiu, județul Olt, în satul Stolojeni, comuna Bălești. A frecventat grădinița și școala primară în sat, mergea aproape un kilometru pe jos, iar gimnaziul în satul vecin – 3 km dus, 3 km întors, fie vară înăbușitoare, fie iarnă cu zăpadă de un metru. La 14 ani a plecat la liceu la oraș, unde s-a înscris la școala populară de arte pentru a studia mai mult și în compania unui profesor de specialitate. Este obișnuit cu munca grea de la țară și povestește cu drag și nostalgie despre copilăria sa, dar și despre începuturile lui în muzică. 
 
“Am crescut la țară, într-un sat apropiat de orașul Târgu jiu, județul Gorj, și am avut o copilărie de care îmi aduc mereu cu drag aminte. Rămâneam mereu cu bunica, pentru ca părinții trebuiau sa plece la serviciu dimineața devreme. A fost o femeie care a avut grijă de mine și de fratele meu, un real ajutor pentru părinții mei. La noi în familie a fost aproape mereu pace și armonie. Am fost copii cuminți și foarte respectuoși vis a vis de părinți,dar și de consăteni. Bineînțeles că mai făceam și năzbâtii, ca doar de “copil cuminte și babă frumoasă” nu s-a prea auzit până acum! 😅 Important e ca nu exageram și nu cauzam probleme familiei prin comportamentul nostru. Ajutam în fiecare zi la treburile casei, dar mai ales vara când și ai noștri voiau sa fie în rând cu lumea și puneau la grădini de legume și lanuri de porumb, de abia făceam față muncii. După atâta treabă prin jurul casei, chiar dacă eram frânt de obosit, dacă auzeam de vreo nuntă prin sat sau prin apropiere, mă rugam de tata să mergem și noi la horă. Eu mergeam mai mult pentru lăutari. Nu mă dezlipeam de lângă formație. Îmi plăcea foarte mult orga în perioada aia. Pe la vârsta de 12 ani tot o insistam la tatăl meu să-mi cumpere și mie o orga, iar după lungi insistențe, am primit acel cadou mult dorit. Nu am dormit în acea noapte din cauza emoțiilor. Am început ușor ușor sa butonez la ea, azi mai puțin mâine mai mult și uite asa au trecut aproximativ 2 ani de zile și m-am trezit cântând la un bar din sat. Este prea mult spus cântând, pentru ca știam doar câteva melodii la orga și le repetam într-una, iar efortul depus era răsplătit cu suc și eugenii din bar. Așa am început! Vara următoare am fost la alt bar și uite așa a început evoluția mea. Când am ajuns la liceu, am mers și la Școala populară de arte pentru a studia mai mult și în compania unui profesor de specialitate.”, ne-a dezvăluit cunoscutul cântăreț.
 
De-a lungul anilor, Mihai Priescu a înregistrat multe melodii, de la folclor, muzică de petrecere, până la manele, singur sau în colaborare cu artiști celebri precum Tinu Veresezan, Petrică Nicoară și Armin Nicoară, Claudia Puican, Cristian Rizescu și mulți alții. Pe viitor și-ar dori o colaborare cu Carmen de la Sălciua și Georgiana Lobonț, două din artistele pe care le apreciază enorm de mult pentru talentul lor. 
 
Păreri?

VERNISAJ | Invenția eului, o expoziție personală a artistului Iulian Mereuță. Curator: Ami Barak | Galeria Sector 1, 29 aprilie

Galeria Sector 1 continuă programul curatorial al anului 2021 cu Invenția eului, o expoziție personală a artistului Iulian Mereuță (1943-2015). Curatorul expoziției, Ami Barak,curator independent și critic de artă care trăiește la Paris, fost președinte al Asociației internaționale a curatorilor de artă contemporană, îl caracterizează pe Mereuță ca fiind„o personalitate de excepție, atestată tardiv”, „poziționat de la început ca gânditor mentor”, „un etern neînțeles și luptător neobosit cu morile de vânt care l-au rănit și l-au handicapat în ceea ce privește recunoașterea și evaluarea”. Mereuță părăsește definitiv România în 1978, atelierul fiindu-i confiscat, lucrările și arhiva, furate, distruse sau dispersate, după ce, cu ceva vreme în urmă, Televiziunea Română îi comandase un scurtmetraj experimental a cărui difuzare este anulată cu o oră înainte de lansare.

Vernisajul va avea loc joi, 29 aprilie 2021, în prezența curatorului Ami Barak, de la ora 14:00, până la ora 20:00, la Galeria Sector 1, în cadrul Combinatului Fondului Plastic, Strada Băiculești nr. 29. Expoziția va putea fi vizitată în perioada 29 aprilie – 19 iunie 2021, de marți până sâmbătă, între orele 14:00-19:00*, iar duminica și lunea, cu programare prealabilă.

Expoziția este posibilă datorită implicării artistului Decebal Scriba – prieten al lui Iulian Mereuță -, și a familiei Mereuță, și urmează celor două expoziții-laborator de anvergură ale artistului care au avut loc la Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC): Metamorfozele lui Julian. O retrospectivă Iulian Mereuță, curatoriate de Călin Dan, în perioada 31 octombrie 2019 – 25 noiembrie 2020. „Arta lui Mereuță nu avea cum să rămână străină de formația sa de istoric de artă. Poate chiar pregătirea sa teoretică să-l fi făcut intransigent, imun la seducția atâtor formule artistice facile, efemere sau obosite din repertoriul vast al modernității. Restrângerea la non-culori – alb și negru – și la apariții formale minimale, la materii precare, fie că e vorba de desen, pictură, fotografie, obiecte/sculpturi, ar putea indica fie scepticism extrem față de posibilitățile de expresie și comunicare ale imaginii, fie o soluție de salvare prin impunerea unor limite sever respectate. «Inspirația», divină altădată, Mereuță o aștepta de la vise, semne, simetrii, locuri.” – Ioana Vlăsiu, Revista Arta

Criticul de artă Ami Barak despre artistul Iulian Mereuță

„Artistul Iulian Mereuță (1943-2015) a fost și rămâne o personalitate de excepție, atestată tardiv. Revelația operei sale, complexă și elaborată, este semnificativă. Artistul s-a poziționat de la început ca gânditor mentor – nu era nimeni mai bun decât el, iar renașterea lui nu prea are legătură cu ideea întoarcerii fiului risipitor. Fără îndoială legat de spiritele avangardiste de origine română, el s-a dezvăluit târziu ca un artist major al unei arte care a fost inițial conceptuală, dar care s-a ramificat constant între experiment și poetica individuală.

Din păcate, nu și-a făcut un nume în Occident (după ce a părăsit țara printr-un gest iconoclast în 1978), și este (re)descoperit în cele din urmă, în România, unde încearcă astăzi câțiva actori culturali să-l plaseze pe o orbită simbolică și să-i asigure un loc binemeritat în panteonul avangardelor din Est. Motivele eșecului carierei sale în timpul vieții sale sunt multe, dar un numitor comun le unește, este poziția sa de etern neînțeles și luptător neobosit cu morile de vânt care l-au rănit și l-au handicapat în ceea ce privește recunoașterea și evaluarea.

 

Un aspect subteran al operei sale este obsesia morții, dimensiune de ordin existențial și fenomenologic pusă constant în scenă. Creațiile artistului sunt ordonate ciclic, unele grafice, altele spațiale și temporale, în regim de instalație sau „performative” – cum e proiectul de arhitectură din

scenariul performanței Prison for One, care amintesc, vizual și literar, de Procesul lui Kafka, fiind totodată nucleul proiectatei performanțe colective web The law of reciprocal Melancholy. Opera lăsată de Mereuță se situează între diverse categorii estetice, caracterizată de gustul pentru mișcare, dramatizare și melancolie, în sensul de reacție normală la sentimentul de pierdere, atât pe plan uman, emoțional sau ideal. Iar prin această subsumare, ea se situează ca expresia contemporană a unui comportament care transgresează clasificarea convențională, și se manifestă ca și condiția sau alchimia neliniștii creative. În ciuda sentimentului său patetic de insuficiență în explorarea profunzimii, unde ne-am putea descoperi arhetipul sau secretul episodicei prezențe telurice, opera lui Iulian Mereuță se dezvăluie ca o exemplară asiduitate a artistului, în efortul de a face vizibil – după expresia lui Klee – cu uneltele artei, un domeniu al experienței ideatice.” – Ami Barak

Iulian Mereuță. Biografie

Iulian Mereuță s-a născut în 1943, în orașul Bălți din Republica Moldova. Studiază desenul și pictura la Galați, cu Lola Schmierer-Roth, fostă elevă a lui André Derrain, urmând apoi Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, din București, secția Istoria și teoria artei (1960 – 1965). Realizează The Lost Dead (1962) – un film experimental bazat pe improvizații cu prieteni și necunoscuți – furat, probabil confiscat, în timpul montajului. În verile și toamnele anilor ce urmează va crea Psihoficţiuni, fotografii familiale, în casa de la țară a bunicului său, folosită ca atelier; va călători la Praga, la câteva zile după invazia sovietică, unde va încerca să-i întâlnească pe membrii mișcării underground. Anii ’70 îl vor găsi la București, în primul său atelier, unde exersează unele strategii de creație, precum: natura (formă, natură, număr, alții, disimulare, cuplu), niciodată complet (distrus, uitat, explicat, eșuat, transformat), perturbarea procesului (capcanele minții, falsul silogism/adevărata realitate…), principii ale sculpturii (sculpturi de sulf, cantitate determinată, sculptează și traduce…), imposibilitatea de a face / a face imposibilul, creștere subterană / stagnare vizibilă, sau găsiți structura, forma este în plus. Televiziunea Română îi comandă un scurtmetraj experimental a cărui difuzare este anulată cu o oră înainte de lansare. Producția îl avea în distribuție pe Nicky Wolcz, imaginea fiind semnată de Nicolae Mărgineanu. Are o întâlnire decisivă, la Praga, cu Jindrich Chalupecky, figură marcantă a avangardei estice, alături de care va păstra o corespondență asiduă. În aceeași perioadă, în atelierul său de la București au loc spectacole private sau acțiuni intime, precum: Vacuum, Multimammia, Magdeburg Experimentum Revisited; un eveniment artistic simultan Londra – București, împreună cu Paul Neagu, sculptor și performer britanic de origine română. În 1972, Jorge Glusberg îl invită să expună la CAYC Buenos Aires/ArtSystem 2, expoziție prezentă în permanență la Muzeul Universității din Iowa/colecția Alternative Traditions in Contemporary Art. Alături de Gellu Naum, figură marcantă a suprarealismului din România, va întreține ani de zile un dialog pasionat despre arta performance-ului non-intențional, despre libertatea de a fi. Inițiază împreună performance-ul neintenționat Go Away, Take Away! Prima expoziție publică la București, cu J.A. Drawings (J.A., ca identitate artistică alternativă), alături de Ion Bițan (Bitzan), care își prezintă conceptul Imagini generative, are loc în1973. Inițiază un atac violent la adresa Televiziunii Române, iar în 1978 părăsește definitiv România, atelierul fiindu-i confiscat, lucrările și arhiva, furate, distruse sau dispersate. Urmează două luni în Delfzijl, Olanda, unde realizează picturi și desene sub influența drogurilor – seria Skaï & Rubbish, urmată de Dutch Groans, proiect pentru o carte de poezie concretă. Noiembrie îl regăsește pe Mereuță la Paris, unde va trăi de acum încolo și unde va realiza desene și machete pentru proiecte de instalații precum Mișcare nesfârșită într-un sat cretan filme,

 

conceptul de Sculpturi ascunse; North by South, o serie de desene pentru teatru, bazate pe un motiv mitologic, două dintre acestea fiind achiziționate de FNAC (Fondul Național pentru Artă Contemporană); picturi și desene de mari dimensiuni, la Galeria Edourd Manet, din Genevilliers, urmate de un articol pozitiv în Artpress, cea mai importantă revistă franceză de artă. În următorii doi ani, Mereuță se conectează cu trecutul său artistic: Skandinavia Voodoo și Holly Aethi-Opia, propuneri de desene, picturi și instalații; seria , picturi bazate pe un ritual Dogon și Umatul, un sistem de picturădespre care scrie amplu și Artpress. Expune la Galeria Emilia Suciu (Ettlingen, 1990) și revine pentru a doua oară în România pentru o lună, în 1995. Găsește câteva lucrări vechi și caiete personale. Realizează apoi o serie de spectacole private cu prieteni și persoane necunoscute: Jimmy Ovadia, ultima călătorie în Țara Sfântă (Galați, 1995), cu un bătrân fotograf care își pregătește plecarea definitivă în Israel, Cum să mănânci un cub de lemn (în gara Changis- Saint Jean, Franța), cu un bolnav psihic necunoscut, Așteptând răsăritul soarelui într-o biserică dezafectată (satul francez Houdan, 1996), cu N. de K., Samurai împuțit (Paris, 2004) cu Dino, un om fără adăpost, și A Night Translation, ce însumează 36 de ore de instalație/performance continuu într-un spațiu privat izolat. În 1999 revine pentru a treia oara în România, realizând lucrări alături de Gellu Naum: desene, performance-uri, obiecte, un important material, Catching Dust/Bornaum, proiect pentru o expoziție și o carte de artist. În 2001 începe Disturbing Kafka: un consum tribal, un performance neintenționat: publică kafka/poèmes (2001) și kafka/restes (2003), la editura HHL. Apar Doing Tools, două cărți de artist, Six Plenty Rooms With Nobody, un proiect multimedia, cartea de artist Celan Im Traum – Quatre Rêves Avec Paul Celan, seria Patterns Pattern Too, prima machetă pentru Prison for One, un ansamblu de 13 sculpturi, văzute ca machete de arhitectură pentru o închisoare individuală cu funcții bine precizate și transmise prin diverse canale vizuale și acustice neinteligibile, cu enunțuri eliptice. Sub numele Die Strafmöbeln realizează șapte filme experimentale cu durata de o oră, pe suport video, și Inner Side, un proiect de sculptură și traducere, la Galeria Alain Oudin (expoziție de grup). Urmează cartea de artist Cropper Expanded, continuarea proiectului Prison for One, Endless Extended, non-pictură post-digitală, picturi, sculpturi, instalații. Tot acum finalizează macheta tridimensională a proiectului multimedia Emptiness As Emptinessîn cea mai mare Cantină Mondială nu e nimic de mâncat.Expunela Spinnerei (Leipzig) – Rezoluția culturală românească, la Galeria Arnaud Lefebvre (Paris) și la Emilia Suciu (Ettlingen). Demarează frequentlynowhere.com, un proiect de galerie virtuală, alături de Decebal Scriba și prezintă mai multe lucrări, printre care versiunea web a Prison for 1, Unquiet 1 și Crowd Abyss. 2014 îl regăsește la Paris Art Fair, la standul Galeriei Arnaud Lefebvre. Moare la Paris, în 2015.

Ami Barak. Biografie

Ami Barak este un curator independent și critic de artă care trăiește la Paris, fost președinte al Asociației internaționale a curatorilor de artă contemporană (IKT). În prezent, alături de curatorierea expoziției Invenția eului, de la Galeria Sector 1, Ami Barak curatoriază, la MNAC, expoziția Life vest under your seat, a Anei Adam.Criticul de artă a inițiat numeroase proiecte și expoziții în Franța, România și în întreaga lume, printre care: Pusha Petrov, Unspoken and other images, Jecza Gallery, Timișoara, 2020; Pusha Petrov, Descoase – (Un)stitch, Borderline Art Space, Iași, 2020; Ana Adam, Drawing is a witchcraft or the other way round – Jecza Gallery Timișoara, 2020; Quo vadis homini, Festival Danube Dialogue, Novi Sad, Serbia, 2020; Ana Adam, Peste Fire – Hangs by a thread, Borderline Art Space, Iași, 2019; Causal Loop, Curated_by Charim Gallery Vienna, Austria, 2019; subREAL, a premonitory vision of glocal, Prismes Paris Photo, 2019; subREAL, Serving Art Again, Jecza Gallery, Timișoara, 2019; Dominique Blain, Displacements, Canadian Cultural Center Paris, și CCC-OD Tours 2020, 2019; Ex-East, past and recent stories of the Romanian avant-gardes, Espace Niemeyer, Paris, 2019; La Brique, the Brick, Cărămida, Kunsthalle Mulhouse, 2019; Role-playing – Rewriting Mythologies, Daegu Photo Biennale, Coreea de

 

Sud, 2018; Life – A User’s manual, Art Encounters Biennale of Contemporary Art, Timișoara, 2017; What does the image stand for? – Momenta Biennale of Contemporary Image, Montréal, 2017; Julião Sarmento, The Real Thing – Fondation Gulbenkian, Paris, 2016 – 2017; Peter Kogler, Next ING, Art Center Brussels, 2016 – 2017; Le Salon de Montrouge 61st, 62nd 63rd & 64th editions – Montrouge, 2016 – 2020; Taryn Simon, Rear views, star forming nebula and foreign propaganda bureau – Jeu de Paume, Paris, 2015; Stuttering – Melik Ohanian, Crac, Sète, 2014; Off to a flying start – Nuit Blanche, Toronto, 2013; Performing History, Pavilionul României la Bienala de la Veneția, ediția 54 (alături de Maria Rus-Bojan), 2011.

Caută un loc izolat, dar deschis: cîmpie plată, plajă pustie, o pajiște într-o pădure.

E un loc de ascuns. Ascunde-te cât mai bine! În primul rând ascunde-te de tine!.

Nu vei reuși? Reîncepe!

Reîncepe până reușești!

Când vei fi incapabil sa te regăsești, vei înțelege :

Un proiect care nu costă nimic îți traversează viața.

1972

Galeria Sector 1

În viziunea galeriei de artă contemporană Sector 1, artistul are misiunea de a crea liber, fără constrângeri. Armonizând două direcții, galeria găzduiește, pe de o parte, operele artiștilor – creatori de conținut, iar pe de altă parte, devine un spațiu al iubitorilor de artă care sprijină inițiativele creative.

Galeria Sector 1 s-a deschis în 2017, cu vernisajul expoziției de grup a șapte artiști tineri clujeni – Radu Băieș, Istvan Betuker, Norbert Filep, Pavel Grosu, Lucian Popăilă, Marcel Rusu, Alexandra Șerban – alături de artistul invitat Ioan Sbârciu. Au urmat expoziții personale ale fiecăruia dintre aceștia. Cea de-a doua expoziție de grup, Bluebird, a fost evenimentul care a închis acest prim moment al Galeriei Sector 1. Au urmat Mother Tongue, o expoziție a 17 artiști contemporani, și Frumusețe conștientă, prima expunere a unei părți din patrimoniul de lucrări al artistei Yvonne Hasan într-o galerie de artă privată.Programul curatorial al anului 2020 a debutat cu duo show-ul Stare de grație. Betuker / Gaspar, dezvăluind fragmente din intimitatea creativă al artiștilor Istvan Betuker, pictor, și Szilard Gaspar, sculptor, artist de performance și pugilist profesionist și a continuat cu expoziția Frame, a artiștilor Arantxa Etcheverria și Carlos Caballero, curatoriată de Domenico De Chirico. Galeria Sector 1 a inaugurat programul curatorial al anului 2021 alături de Kunsthalle Bega, cu expoziția Sensul Sculpturii, artiști: Apor – Nimbert Ambrus, Dona Arnakis, Rudolf Bone, Teodor Graur, Oláh Gyárfás, Roxana Ionescu, Adi Matei, Alex Mirutziu, Vlad Nancă, Mihai Olos, Andrei Pituț, Bogdan Rața, Patricia Teodorescu, Ion Toderașcu, Napoleon Tiron, Casandra Vidrighin, curator Liviana Dan.

*Măsuri sanitare și sugestii de vizitare a expoziției

În Galeria Sector 1 este permisă prezența a maximum 50 de persoane simultan, cu respectarea regulilor de distanțare și a oricăror restricții în vigoare legate de program sau funcționare, conform regulilor instituite de DSU. Purtarea măștii este obligatorie pentru personalul galeriei și pentru vizitatori. Accesul în sală va fi permis după ce aceștia își vor dezinfecta mâinile la distribuitorul de gel hidroalcoolic. În expoziție, vizitatorii sunt rugați să păstreze, între ei, distanța fizică de 2 m.

 

În ciuda vremurilor nesigure pe care le trăim, Galeria Sector 1, asemeni multor altor galerii și muzee, alături de curatorii și artiștii săi, se adaptează prezentului și va găsi soluții inovatoare pentru a continua să expună arta și în timpul pandemiei. Întrucât situația actuală continuă să ne redefinească parcursul firesc al vieții de zi cu zi, ceea ce putem face pentru a nu ne pierde este să transformăm limitările într-o sursă de inspirație. Să creem o „nouă normalitate”, în care arta să fie înțeleasă și folosită concret ca un spațiu esențial în această perioadă, iar galeriile să își recalibreze sensul pentru cât mai mulți dintre noi. Cultura vizuală și antreprenoriatul cultural pot rămâne sau reveni, după caz, la o normalitate care nu este nevoie să fie afectată de „distanțarea socială”.

 

Expoziția: Invenția eului

Artist: Iulian Mereuță

Curator: Ami Barak

Data vernisajului: 29 aprilie2021, de la ora 14:00, până la ora 20:00

Perioada expoziției: 29 aprilie –19 iunie 2021, de marți până sâmbătă, între orele 14:00 – 19:00, iar duminică și luni, cu programare prealabilă*

Galeria Sector 1, str. Băiculești, nr. 29, în cadrul Combinatului Fondului Plastic

Acestea fiind spuse, vă invit cu drag, apoi vă aștept cu impresii!

Diana Brescan, fosta semifinalistă Vocea României, lansează prima sa piesă, Felina, în colaborare cu artistul argentinian Frijo

Diana Brescan se alătură portofoliului Global Records și lansează clipul primei sale piese, Felina, în colaborare cu artistul argentinian Frijo. Artista iubește să exprime feminitate și senzualitate prin proiectele pe care le prezintă publicului, iar acest lucru reiese și din Felina, o melodie care conturează perfect vocea Dianei și o pune în valoare.

Piesa a fost compusă de Theea Miculescu, Viky Red și Frijo, scrisă de Theea Miculescu și Frijo, iar producția este semnată de Viky Red.

“Am făcut o pauză destul de lungă în muzică și nu a fost ușor pentru mine, dar tot ce am trăit alături de echipa Global Records a fost fantastic și a meritat. Am acumulat experiență în tot acest timp și iată că așa a apărut și piesa Felina. Nu mă puteam regăsi într-un anumit stil, dar acum sunt sigură că acesta mi se potrivește cel mai bine, la fel și conceptul clipului. Colaborarea cu Frijo mă încântă, este un artist talentat și pasionat de muzică și mă bucur că ne-am înțeles foarte bine”, a spus Diana Brescan.

“Când am primit propunerea de a înregistra o piesă cu Diana, am simțit o conexiune puternică încă de la prima notă pe care am ascultat-o. Diana are o voce extraordinară, este o artistă interesantă și o persoană foarte frumoasă. Este o plăcere să fiu parte din acest proiect, sunt recunoscător pentru asta și îmi doresc să ne întâlnim cât de curând”, a declarat Frijo.

Diana Brescan a fost semifinalistă în show-ul Vocea României în 2017 și finalistă în competiția Eurovision Moldova în 2014 și 2015. La 11 ani, a câștigat concursul Steaua Chișinăului și Cerbul de Aur. De-a lungul timpului, a făcut parte din mai multe proiecte TV din Moldova.

Frijo (Emanuel Matias Rodriguez) este artist și songwriter de trap, rap si hip-hop din Argentina și este unul dintre reprezentanții de top ai stilului urban din America Latină. Clipurile sale de pe YouTube depășesc 200 de milioane de vizualizări, iar canalul lui de Spotify are mai mult de 1 milion de ascultători lunar.

Păreri?

Un celebru artist regretă că nu s-a făcut fotbalist: “N-am avut posibilități financiare”

De mic copil fotbalul a fost unul dintre cele mai mari pasiuni ale sale, visa să ajungă un campion al fotbalului precum Hagi și să joace pe cele mai mari stadioane cu zeci de mii de suporteri care să-i strige numele, însă viața a avut alte planuri cu el.

Mihai Priescu, unul dintre cei mai cunoscuți cântăreți de muzica populară și de petrecere din zona Olteniei, a fost îndrăgostit de fotbal, și-a dorit o cariera de succes în domeniul sportului, însă din păcate nu a reușit să-și îndeplinească visul din cauza situației financiare din acel moment.

Dacă ar putea da timpul înapoi, artistul ar fi ales sa faca cariera in fotbal, însă muzica și-a făcut loc în viața lui, un domeniu pe care îl iubește la fel de mult și unde a reușit să-și construiască o carieră de succes. De-a lungul anilor, Mihai Priescu a înregistrat multe melodii de succes, de la folclor, muzica de petrecere, pana la manele, singur sau în colaborare cu artiști celebri precum: Tinu Veresezan, Petrica Nicoara si Armin Nicoara, Claudia Puican, Cristian Rizescu si multi altii.

“Muzica și sportul au fost cele doua pasiuni ale mele. Îmi plăcea, fiind mic sa joc fotbal, iar dacă ar fi sa pot da timpul înapoi si sa am posibilități financiare, cred ca asta as face. Regret ca nu am făcut cariera și în fotbal! Ca sa renunț la muzica trebuie sa mai treacă ani buni din viață. Momentan, nu mă gândesc să renunț, mă gândesc cum sa progresez si mai mult”
, ne-a declarat Mihai Priescu.

Cum si-a inceput Mihai Priescu cariera in muzica

“Întâlnirea cu muzica a avut loc în jurul vârstei de 12 – 13 ani, când după lungi rugăminți am primit ca și cadou în perioada sărbătorilor de iarnă o orga electronica. Cadoul l-am primit din partea părinților mei, evident, iar cel care mi-a înțeles cu adevărat aceasta dorința, pasiune, a fost tatăl meu, căruia i-am mulțumit de fiecare data când am avut ocazia. Primele persoane care m-au susținut, au fost părinții mei, dar cel mai mult dintre cei doi, tata. Mi-a zis asa : “Iți iau o orga, dar sa nu uiți și de scoală! Cartea sa fie pe primul loc.” Am fost un elev destul de bun la scoală, nu cel mai bun, dar nici nu i-am făcut vreodată de râs pe părinții mei. Prima și cea mai importantă etapă este cea de început, pentru ca așa am reușit să-mi urmez visul. A urmat apoi o perioada în care cântam la un restaurant, în perioada imediat următoare absolvirii liceului… Cântam la orgă și din când în când cu vocea, iar patronul restaurantului îmi zice sa las orga și să ies în fata sa cant la microfon pentru ca am o voce plăcută și e păcat să rămân undeva acolo în spate. M-a ajutat și mi-a dat un impuls pozitiv acest sfat. Am ținut-o așa până când am terminat liceul (Liceul de Telecomunicații). Am intrat apoi la Facultatea de Științe Economice și am început sa urmez si cursurile Școlii Populare de Arte din Târgu Jiu, secția canto. Nu m-am mulțumit cu atât, iar după ce am absolvit Management în cadrul Universității Constantin Brâncuși, m-am înscris și la Universitatea Spiru Haret din București, secția Pedagogie muzicala. După ce am absolvit aceasta facultate, chiar m-am gândit o perioada sa si profesez, dar încă nu este timpul trecut”, ne-a dezvaluit Mihai Priescu.

Păreri?

Holy Molly apare captivă într-o relație cu persoana nepotrivită, în clipul celui de-al cincilea single al său, Twinkle Twinkle! Actorul Paul Diaconescu este partenerul artistei în clip

Holy Molly pregătește lansarea celui de-al cincilea single al său, Twinkle Twinkle, pe 5 februarie, pe toate platformele digitale. Artista continuă povestea începută în piesele Alcohol și Back to her și cântă despre experiențele și relațiile sale nepotrivite. Inspirată din filmele de groază cu păpuși, cu note care dau fiori în sound și versuri, povestea prezintă un nou capitol al lui Molly, prinsă într-o relație cu persoana nepotrivită.

Partenerul din clip este actorul Paul Diaconescu, speriat de fiecare dată când artista nuiește cuțitele în apropierea lui.

 

Holy Molly iubește jocul actoricesc, așa că acest clip îi evidențiază perfect talentul cinematografic și i-a dat ocazia să joace un personaj extrem de ofertant, care i se potrivește foarte bine.

 

“De data aceasta mi-am dat voie să descopăr psycho-ul din mine (îl avem cu toții în noi, cu siguranță) și a fost distractiv. Twinkle a fost un mod de a elibera unele emoții rămase blocate din experiențele mele anterioare, lucru pe care am vrut să-l exprim de ceva timp. Atunci când ești rănită de câteva ori, începi să setezi tot felul de reguli pentru dragoste și devii rapid dependent de asta. Uneori, sentimente precum furia, regretul, durerea, frica și frustrarea merită să se materializeze și cred că despre asta este vorba în Twinkle, a spus Holy Molly.

 

Holy Molly lansează vineri, 5 februarie, clipul noului său single, Twinkle Twinkle, un imn al tuturor femeilor care au suferit din dragoste și care sunt suficient de puternice pentru a-și trăi viața după propriile reguli.

Așteptăm cu nerăbdare!

Alexandra Stan incheie anul cu o noua versiune pentru cel mai recent single, „Tikari”, alaturi de artistul mexican, W. Corona

Facand retrospectiva anului 2020, Alexandra Stan a adunat multe reusite pe plan muzical, dintre care amintim: single-ul „Obsesii” a intrat in toate topurile muzicale din Romania, Mr. Saxobeat a depasit 200.000.000 de ascultari pe Spotify – fiind singura artista din Romania care reuseste aceasta performanta, iar cel mai recent single, „Tikari”, a fost inclus in playliste din foarte multe tari, precum Mexic, Finalanda, Australia, Noua Zeelanda, Columbia, Franta si a facut parte dintr-o campanie internationala Apple Music.

Acum, la final de an, Alexandra ne surprinde cu o noua versiune a piesei „Tikari”, alaturi de artistul W. Corona, rapperul originar din Monterrey (Mexic).

Piesa „Tikari” a fost lansata in luna august a acestui an, iar de-a lungul lunilor ce au trecut a beneficiat si de alte versiuni si remixuri.
W. Corona este un rapper si producator originar din Mexic, iar numele sau complet este Iván González Corona. W. Corona are o cariera de peste 10 ani pe scena muzicala urbana. In 2012, W. Corona a lansat primul album, „Asi Soy Yo”, alaturi de artistul Millonario.

Alexandra Stan şi-a făcut debutul în muzică alături de MediaPro Music, cand a lansat single-ul “Lollipop / Param Pam Pam”. Ulterior, au urmat single-uri ca “Mr. Saxobeat”, “Lemonade” sau “Get Back (ASAP)”. La 10 ani distanţă, in 2019, artista a reintrat în portofoliul Universal Music România & MediaPro Music.
Alexandra Stan a cucerit întreaga lume cu hitul „Mr. Saxobeat”, iar în 2019 a aniversat 10 ani de activitate muzicală. De-a lungul carierei sale, artista a lansat patru albume (Saxobeats, Unlocked, Alesta, Mami), cu zeci de single-uri de top, a avut colaborări cu artişti ca Daddy Yankee, Havana, Mohombi sau Manuel Riva şi a strâns o comunitate online de peste 6,5 milioane de fani.

Păreri?

Artistul roman, Sean Norvis lanseaza “Jungle Samba”, o colaborare de proportii cu Lori Glori & Fabricio el Latino!

“Jungle Samba” este o piesa extrasa de pe albumul UNITED si este menita sa iti ridice moralul si sa aduca bucurie in viata ta!

Legat de aceasta piesa, Sean a declarat ca aceasta are un vibe aparte si acest lucru se datoreaza in mare masura echipei cu care a colaborat.

Lori Glori este o legenda a muzicii pop. Originara din SUA, San Francisco, artista a cantat pe aceleasi scene cu Backstreet Boys, Jennifer Rush, Barry White sau Spice Girls. De asemenea, a colaborat cu artisti precum DJ Bobo sau Bill Summers si a fost vocalista trupei Intermission. Intrebata ce este pentru ea muzica, Lori a declarat: “Muzica este calea către inima și sufletul oamenilor”.

Versurile piesei au fost compuse de Denis Aljush (doctor, fotomodel international, asistent stilist la Calvin Klein & Tommy Hilfiger): “Inspiratia pentru Jungle Samba mi-a venit din primul moment in care am ascultat varianta instrumentala. Mesajul principal al piesei este ca esuam cu totii cel putin o data in viata, dar cel mai important este sa ne ridicam si sa luptam pentru fericirea noastra” a declarat Denis.

Cantecul nu ar fi fost complet fara percutiile latine ale lui Fabricio. „Incerc mereu sa-mi pun amprenta in cantecele pe care le cant si, cand mi s-a oferit sa colaborez la piesa Jungle Samba, am fost convins ca va fi una dintre cele mai potrivite melodii in care as putea transmite tot ce simt prin percutie “, a spus Fabricio.

In videoclipul piesei o puteti vedea si pe Grazielle Camilleri Ahlgren (fondator Malta TV, Blog by Grazielle, Gemstones & Jewellery by GC) care este cel mai cunoscut influencer din Malta.

Videoclipul a fost filmat de catre Timisoara Film Society si Insynk Collective.

Pareri?

Tânărul artist turc, Alper Erozer lansează în România piesa I like it

Vocea fresh a lui Alper Erozer și ritmul vibrant fac din I like it o piesă energică, pe care vrei să o asculți încă și încă o dată. Artistul turc lansează melodia în România și aduce odată cu ea un sound original și potențialul unui viitor hit.

“Succesul piesei în limba turcă ne-a determinat să facem o variantă și-n engleză și să o aducem cât mai aproape de voi toți. Sper să vă placă, să vă bucurați de ea, să vă dea o stare bună și să o ascultați pe repeat”, a spus Alper Erozer.

Alper s-a născut la Istanbul, are 16 ani și studiază la liceul de arte Mimar Sinan. Și-a început cariera artistică de la o vârstă fragedă ca actor și a jucat în reclame și a fost protagonistul unu serial tv de succes din Turcia. A lansat prima sa piesă în 2017, I think you love me now, care a devenit extrem de populară în străinătate, după care a lansat albumul său de debut, Hey World World, care conține 6 piese în limba engleză și 3 în limba turcă. În următorii ani, Alper a obținut premii importante și a lansat alte 7 single-uri. Anul acesta, Alper Erozer a lansat patru single-uri, care au avut și au succes în Turcia, pentru care a realizat și variante în engleză. A avut numeroase concerte în toată țara și își dorește să ajungă un artist internațional în curând.

Păreri?

Primul artist rus din portofoliul Global Records, RAIM TRIGER, lansează piesa Vremena (Времена)

RAIM TRIGER, primul artist rus din portofoliul Global Records, lansează piesa Vremena (Времена), o melodie cu un touch personal, despre dragoste, gânduri și nedreptate.

Pornind de la versuri, piesa va avea și un challenge pe TikTok, în care utilizatorii vor arăta sau vor vorbi despre un moment din viață în care au fost nevoiți să se prefacă sau să ascundă adevărul.

Piesa a fost compusă de RAIM TRIGER orchestrația îi aparține lui Maxim Panteleev, iar masterul a fost realizat de Albert Tereshcenko.

Păreri?