Posted on

Expoziția LUCIAN POPĂILĂ. CHASM, la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului – Mogoșoaia, între 18 septembrie – 31 octombrie 2021

Expoziția solo LUCIAN POPĂILĂ. CHASM, a pictorului contemporan român Lucian Popăilă, va avea loc în perioada 18 septembrie – 31 octombrie 2021, la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului – Mogoșoaia. Lucrările lui Lucian Popăilă sunt reprezentări vizuale ale obișnuitului, caracterizate de o dimensiune ontologică și un anumit statut iconic. Curatoriată de Ana Negoiță, expoziția va avea vernisajul sâmbăta aceasta, 18 septembrie, în prezența artistului Lucian Popăilă și a curatoarei Ana Negoiță, de la ora 16:30, la 19:00, la Palatele Brâncovenești din Mogoșoaia.

LUCIAN POPĂILĂ. CHASM reprezintă un proiect al Asociației ARTEWISER, în parteneriat cu Galeria Sector 1 și Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului – Mogoșoaia, având drept parteneri instituționali Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, Universitatea Bucureşti şi Institutul Cultural Maghiar Bucureşti.

Popăilă impregnează majoritatea reprezentărilor sale picturale ale unor lucruri umile, precum tufișuri sau ramuri, pe care le examinează cu atenție, cu o intensitate spirituală inconfundabilă. Culorile simple, dar nu simpliste, apărute din practica picturii tetra-cromatice, demonstrează că reducerea mijloacelor poate fi la fel de convingătoare, din punct de vedere creativ, ca libertatea absolută.

În lucrările sale recente, apărute din lirism și metoda concentrată a poeziei Haiku, Lucian Popăilă continuă să folosească o creștere în serie pe care nu o transformă în manierism – conform spiritului formal al unora dintre minimaliști -, văzând în ea un fel de liber arbitru al expresiei picturii. Conștient, el definește formele brute din care se concretizează, mai târziu, posibilități limitate sau infinite. Fragmente de trunchiuri de copaci, stâlpi de foc sau nor, modele de apă sau foi de metal sunt toate evocate într-un mod stilizat, oferindu-le o anumită semnătură epigramatică, aproape ermetică și un aspect metafizic îmbunătățit. Picturile lui Lucian Popăilă amintesc o lume suspendată în timp, în care meșteșugul și contemplarea a ceea ce ar trebui să fie actul picturii sunt definite prin simplitatea gestului de pensulă amestecat cu viteza picturii în frescă.

Lucian Popăilă: luciditate plastică și banalitatea actului de a picta

„CHASM definește un fenomen de separare în interiorul practicii artistice a lui Lucian Popăilă. Reprezintă la nivel conceptual un tip de cratimă, de semn grafic de demarcație prin intermediul căruia sunt structurate serii tematice de lucrări, exerciții plastice și căutări stilistice particulare, abordate secvențial.

Cratima individualizează procesul pictural al artistului care are ca punct de plecare negarea modelului, depărtarea de imaginea fotografică, distanțarea de narațiune. Stratul de percepție dintre privitor și operă păstrează și redă ceea ce artistul definește drept banalitatea actului de a picta. Acest tip de raportare la subiect produce o schimbare fundamentală în relația dintre artist și subiect, aspect care poate fi identificat în pictura lui Lucian Popăilă printr-un proces de fragmentare, de decupare a unor porțiuni din model care sunt capabile să creeze un sistem vizual. În mod particular acest fapt derivă din potențialul picturii de a se auto-genera atunci când este în contact direct cu sursa (model), proces care are si o componenta mnemonica, prin accesarea unui imaginar intern al artistului. Putem remarca chiar  existența unui proces ludic care implică un demers serial, în sensul că poate fi identificată o morfologie a imaginii, un fragment al sursei care se poate auto-genera și repeta la nesfârșit.

Lucian Popăilă dezvoltă un tip de luciditate plastică capabilă să sesizeze acel moment propice în care pictura devine un act instantaneu, un transfer de coordonate practice de la creier la mănă, un automatism somatizat. Și tocmai acest tip de automatism îl face să se separe total de practicile manieriste neavând niciun indiciu de liniaritate în elaborarea suprafețelor picturale cu referințe directe la model.

Modularea se face în interiorul subiectului odată disecat și recompus structural. Cratima – ruptura dintre spații, devine astfel un gest orientat către privitor care îl ajută  să  identifice granițele dintre seriile expuse. În același timp,  lucrările conțin un tip de accesare episodic, putând fi revizitate în funcție interesul, atenția și curiozitatea privitorului. ”

Ana Negoiță, curatoarea expoziției

Lucian Popăilă. Biografie

Lucian Popăilă (n. 1991) este un pictor român stabilit în Cluj-Napoca, unde a absolvit studiile de licență și masterat în pictură în cadrul Universității de Artă și Design, Cluj-Napoca. În prezent, își finalizează studiile doctorale în cadrul aceleași instituții. A obținut două burse Erasmus, în 2010-2011 desfășurându-și stagiile de studiu la Venezia, la Academia di Belle Arti di Venezia, iar în 2015 a parcurs un stagiu de plasament în cadrul galeriei Plan B, din Berlin. Activitatea sa artistică se desfășoară din anul 2013, Lucian Popăilă având expoziții anuale atât pe plan local, cât și internațional. A participat la expoziții de grup, dar și individuale, în Cluj-Napoca, București, Târgu Mureș și Perugia, Italia, în prezent fiind unul dintre artiștii reprezentați de Galeria Sector 1 din București.

Expoziții

2019

„Echoes beneath the waves”, expoziție de grup, Muzeul de Artă Cluj-Napoca
“Four wary eyes”, expoziție de grup, Relicvar Art Space, Cluj-Napoca
“Teodor Moraru Grant Exhibition”, Quadro Gallery, Cluj-Napoca
“Papanache Camembert”, Ésam Caen, France/Cluj-Napoca
”Mother tongue”, expoziție de grup, Sector 1 Gallery, București
‘’End of the line”, expoziție de grup, Camera K’arte, Târgu Mureș
2018
“Papanache Camembert”, Ésam Caen, France/Cluj-Napoca
”Sottobosco – In the Crystal Coolness of the Morning” expoziție de grup, Muzeul de Artă Cluj-Napoca
2017
“The Exquisite Corpse Drinks the New Wine”, expoziție de grup, Galeria Sector 1, București
“SICCUM”, expoziție solo, Galeria Sector 1, București
2016
”Byzantine Art days”, expoziție de grup, Muzeul Etnografic, Cluj-Napoca
”Expo Marathon”, expoziție de grup, Muzeul de Artă Cluj-Napoca
2015
”Latin Love”, expoziție de grup, Macerata/Bari & Perugia, Italia
”Rumble in the jungle”, Casa Matei Gallery, Cluj-Napoca
Expoziția studenților absolvenți, Universitatea de Arte și Design, Cluj-Napoca

2014
“Luc Tuymans – in conversation”, expoziție de grup, Intact Space/Paintbrush Factory, Cluj-Napoca
”Latin Love” expoziție de grup, Casa Matei Gallery, Cluj-Napoca
2013

”Fecit a carnibus”, expoziție solo, Casa Matei Gallery, Cluj-Napoca

“Expomarathon”, expoziție solo, Cluj-Napoca
Expoziție de absolvire, Universitatea de Arte și Design, Cluj-Napoca la Expo Transilvania, Cluj-Napoca
“Byzantine Art Days”, expoziție de grup, Muzeul Etnografic, Cluj-Napoca
Expoziție de grup, Minerva Gallery, Cluj-Napoca

Târguri internaționale

2021 ART-O-RAMA Marsilia, Marsilia, Franța

2018 Contemporary ISTANBUL, Istanbul, Turcia

Ana Negoiță. Biografie

Ana Negoiță este istoric și critic de artă, absolventă a Universității Naționale de Artă din București, secția Istoria și Teoria Artei; doctor în arte vizuale, lector în cadrul CESI – Centrul de Excelență în Studiul Imaginii din cadrul Universității București. Colaborator și peer-review pentru revista în limbi străine a Institutului de Științe Politice și Relații internaționale al Academiei Române, autoare a peste 20 de articole de specialitate.

Este curator permanent specializat în artă contemporană în cadrul Centrului Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului – Mogoșoaia și curator invitat pentru galerii private din țară și străinătate. Experiența de curator înglobează peste 30 de expoziții de artă românească clasică, dedicate unor licitații, dar în special artă contemporană.

Asociația ARTEWISER

Asociația Artewiser – o platformă de împrietenire cu arta – se adresează publicului atras de artă prin evenimente culturale, expoziții, workshop-uri și cursuri ce își propun familiarizarea cu ideile fundamentale despre artă și înțelegerea scopurilor și rolurilor artei moderne și contemporane și, mai ales, cu identificarea și integrarea beneficiilor artei atât în viața personală, cât și în comunitate.

Galeria Sector 1

Înființată în 2017, Galeria Sector 1 a dezvoltat un program bazat în principal pe expunerea artiștilor contemporani formați în jurul Școlii de la Cluj și a participat la diverse târguri internaționale de artă precum Art-O-Rama Marseille, Art Rotterdam sau Volta Art Fair. Prin expozițiile organizate, galeria a reușit să provoace direcțiile care stau la baza picturii, desenului, sculpturii și instalației / obiectului. În prezent, galeria se concentrează pe dezvoltarea unui program divers care să (re)prezinte talentele emergente, precum și artiști consacrați, români și internaționali.

Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului – Mogoșoaia

Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la porțile Bucureștiului – Mogoșoaia este unul dintre punctele cheie ale vieții culturale a Bucureștiului, cu o tipologie aparte: spațiu de recreere și muzeu dedicat epocii brâncovenești, dar și epocii prințesei Martha Bibescu. Centrul răspunde unui public larg, diferit și extrem de cosmopolit cultural. Îmbinarea clădirilor de patrimoniu din complexul arhitectural și reconvertirea acestora în spații de artă contemporană sau spații dedicate unor evenimente culturale – concerte, conferințe, workshop-uri – repun complexul în paradigma gândită de Martha Bibescu.

De mai bine de 20 de ani, complexul arhitectural al vechiului palat brâncovenesc s-a impus  ca unul dintre centrele importante dedicate artei contemporane, aici expunând nume cu rezonanță ale artei plastice românești, artiști din generații diferite, cu discursuri vizuale dintre cele mai diverse.

Expoziția: LUCIAN POPĂILĂ. CHASM

Artist: Lucian Popăilă

Curator: Ana Negoiță

Data vernisajului: 18 septembrie 2021, 16:30 – 19:00, în prezența artistului Lucian Popăilă și a curatoarei Ana Negoiță

Perioada expoziției: 18 septembrie – 31 octombrie 2021, marți – vineri, 10:00 – 18:00 | sâmbătă – duminică, 10:00 – 19:00

Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului – Mogoșoaia, str. Valea Parcului 1, în interiorul complexului

Acestea fiind spuse, vă invit cu drag, apoi vă aștept cu impresii!

Posted on

Weekend în familie, concerte, expoziții și locații noi la ediția aniversară TIFF

Au mai rămas doar câteva zile până la startul oficial al celei de-a 20-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania. Organizat în perioada 23 iulie – 1 august, cel mai amplu eveniment cinematografic din România dedică un weekend întreg de distracție și relaxare copiilor și părinților. Pe 24 și 25 iulie, evenimentul Weekend în familie inaugurează Cetățuie Open Air, un nou spațiu de proiecții în aer liber amenajat în Parcul Cetățuia din Cluj-Napoca. Pe harta festivalului se mai adaugă, în acest an, Parcul Poligon Florești, unde cinefilii sunt invitați să urmărească seară de seară filme sub cerul liber. O serie de expoziții cu intrare liberă vor anima câteva spații din Cluj, iar surprizele muzicale pot fi descoperite la Casa TIFF și Arkhai Sculpture Park din Vlaha.
Harta festivalului va include, la această ediție, 17 locații indoor și outdoor: Cinema Florin Piersic, Cinema Victoria, Cinema Arta, Casa de Cultură a Studenților, Piața Unirii Open Air, Iulius Parc Open Air, Cercul Militar, Cinema Mărăști, Cinema Dacia Mănăștur, Muzeul de Artă, USAMV Open Air, UBB Open Air, Parc Poligon Florești, Cetățuie Open Air, Castelul Bánffy Bonțida, Arkhai Sculpture Park Vlaha și Biserica Piaristă.

Jocurile și atelierele pentru copii, experimentele educative și o demonstrație BattleLab Robotica vor însufleți atmosfera în primul weekend de festival, pe 24 – 25 iulie, la Cetățuie Open Air (acces prin EC Garden). În timp ce părinții se vor putea relaxa în zona de picnic, cei mici se vor bucura de un simulator de ski sau își vor petrece timpul în spațiul pentru lectură amenajat în aer liber. Cetățuie Open Air este noul spațiu în aer liber inclus pe harta festivalului, alături de Parcul Poligon Florești  (Strada Sub Cetate nr. 13), unde vor rula filme din selecția prezentată în Piața Unirii Open Air. Ambele spații vor găzdui seară de seară proiecții de film în aer liber.
În decorul spectaculos al Arkhai Sculpture Park de la Vlaha, marți, pe 27 iulie, de la ora 20:30, Ceata Melopoică și FloriMan aduc Răsună tulnicele, un concert memorabil la care va participa și Mariana Gligor, „tezaur uman viu UNESCO”, susținut înainte de proiecția documentarului Holy Father (r. Andrei Dăscălescu), de la care nu va lipsi echipa de producție a filmului.

Casa TIFF

Casa TIFF rămâne, și la această ediție, locul principal de întâlnire din festival. În seria de interviuri InspiraTIFF, de la ora 17.00, spectatorii îi vor putea întâlni pe regizorul Nae Caranfil, actorii Florin Piersic jr., Medeea Marinescu, Cezara Dafinescu și Ana Ularu, și creatoarea de modă Doina Levintza. Tot aici, echipe ale filmelor românești proiectate în festival, vor povesti cinefililor detalii din culisele producțiilor pe care le semnează. Duminică, pe 25 iulie, spectatorii îi vor întâlni pe creatorii filmului Perfect necunoscuți (r. Octavian Strunilă), iar luni, pe 26 iulie, vor putea adresa întrebări echipei filmului Tata mută munții (r. Daniel Sandu).

Marți vor veni la Casa TIFF cineaștii din Toni și prietenii săi (r. Ion Indolean), iar miercuri, pe 28 iulie, spectatorii au întâlnire cu echipele filmelor  #dogpoopgirl (r. Andrei Huțuleac) și Neidentificat (r. Bogdan George Apetri). Ziua de joi va începe cu o discuție cu realizatorii Otto Barbarul (r. Ruxandra Ghițescu) și va continua cu o întâlnire cu echipa Câmp de maci (r. Eugen Jebeleanu), iar vineri, seria de discuții va continua cu realizatorii Întregalde (r. Radu Muntean) și După 4o de zile (r. Andrei Gruzsniczki). Sâmbătă, la TIFF Talks, spectatorii vor intra în culisele filmelor Spioni de ocazie (r. Oana Giurgiu) și Căutătorul de vânt (r. Mihai Sofronea), iar duminică, în ultima zi de festival, au confirmat prezența creatorii România sălbatică (r. Dan Dinu, Cosmin Dumitrache).

Casa TIFF oferă și cinci seri de concert în aer liber. Vizi, Ana Coman, formația Trei Parale, Ineffable, trupele Melting Dice și Orkid vor fi live pe scena Casei TIFF. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.
Concert Vizi @ Casa TIFF
Expoziții

Zona pietonală de pe Bulevardul Eroilor se transformă într-o galerie a celor mai frumoase amintiri culese de-a lungul ultimelor două decenii de fotograful Nicu Cherciu. Până pe 1 august, clujenii vor putea rememora momente din istoria festivalului, admirând fotografiile prezentate în cadrul expoziției TIFF Moments by Nicu Cherciu. The Cosmic House (str. Eremia Grigorescu 106) va găzdui, pe toată durata festivalului, Concrete Nests, o expoziție ce surprinde modurile în care pandemia a influențat viața personală a oamenilor care trăiesc în blocuri de apartamente din întreaga lume. Expoziția face parte dintr-un proiect transmedia realizat de studenți ai Facultății de Teatru și Film Cluj. În același spațiu va putea fi vizitată, cu intrare liberă, expoziția Anul care nu a mai fost la fel…, caruselul de emoții al anului 2020, un an despre interior, atât la propriu, cât și la figurat, surprins de Versus Visual Project.

Din 23 iulie, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca găzduiește expoziția România Sălbatică, parte din cel mai mare proiect de fotografie și film documentar dedicat naturii din România, inițiat de fotograful Dan Dinu și realizat împreună cu videograful Cosmin Dumitrache. Mirrors of Brâncuși, un inedit proiect multimedia ce invită vizitatorul să devină parte din universul celui supranumit “inventatorul sculpturii moderne”, va putea fi explorat la Muzeul de Artă pe parcursul festivalului.  Tot aici va putea fi admirată și expoziția a mind trip, o selecție curatorială de piese vestimentare din colecția aniversară ce marchează 20 de ani de când designerul Lucian Broscățean a fost descoperit și premiat de Doina Levintza.

Biletele și abonamentele TIFF 2021 sunt disponibile pe tiff.eventbook.ro.

Păreri?

Posted on

Paul Barbu Solo Show @ STRATA Gallery

… într-o geometrie ritualică de tensiuni

spațiul devine timp

(Aproape) orice punere în scenă presupune o legătură tripartită de funcționare: un operator, un obiect/corpus de obiecte și un spectator/observator. Această matrice a unei scenografii, un proces turbulent cu propriile cascade de opțiuni și cerințe, înmulțește posibilitățile unei narațiuni într-o geometrie ritualică de tensiuni.

Paul Barbu pune în scenă un spațiu-timp elastic, a cărui logică presupune multiple trepte de adevăr, care evoluează și se cristalizează asemenea unui ritual. Acest sistem dinamic depinde de spectator/observator, a cărui privire stârnește narațiunea către un ciclu de interpretare, determinând astfel condiția de bază a prezenței. Organicul, evident la un prim contact, face parte dintr-un corpus antitetic, înspre căutarea unei estetici mai degrabă funcționale, decât organice.

“In the Room with Dead Acoustics, Ritual is a Matter of Fuzzy Logic” poate fi despre asamblaje, dar insuficient să ne oprim aici. Mai mult decât a se concentra pe identitatea obiectului, expoziția problematizează prezența și raportul obiectelor, unele față de celelalte, în spațiu și în timp.

“Lucrările mele explorează o manieră cinematografică de a raportare la sculptură și la spațiu, fără implicații narative. Aranjamentele arhitecturale / filmice și juxtapunerea obiectelor aleatoriu-găsite care compun expoziția creează o experiență secvențială. Compoziția este un eveniment în timp, o configurație închegată temporar de relația dintre părți. Privitorului i se solicită disponibilitatea la o percepție dinamică, liberă a se modifica prin apropierea de obiecte și explorarea lor. Cred că sculpturile mele sunt multidimensionale, în sensul că fiecare unghi oferă o perspectivă diferită.”

Vernisajul expoziției are loc Joi, 15 Iulie, în intervalul 19:00 – 22:00, la galeria STRATA.

“În studio, curiozitatea este un factor fundamental pentru modul în care ideile pot fi testate și manifestate prin manipularea fizică a materialelor. Artistul se află în centrul lumii sale auto-create, fiind implicat în abordări experimentale ale conceptelor, tehnicilor, formelor și esteticii. Când lucrez, am întotdeauna în minte ceva ce a spus Phyllida Barlow: <Cred că forța motrice din spatele lucrării este de fapt să o faci și să ai ai un loc unde să o faci.>”

Expoziția poate fi vizitată între 15 Iulie și 13 August la galeria STRATA.

   PAUL BARBU  

Paul Barbu trăiește și lucrează la Londra. Cu o înclinație către soluții arhitecturale, construiește narațiuni în care domină tensiunea dintre formă, proporție, lumină și structură, urmărind o estetică funcțională a spațiului.

A studiat arhitectura la Ion Mincu, sculptura la UNArte și arte vizuale (MFA) la Universitatea Kingston din Londra.

“Practica mea este una interdisciplinară. Sunt fascinat de materialitate și de metodele din spatele fiecărui aspect al creației și de aceea procesul este elementul cel mai important al muncii mele. Chiar dacă am un fundal solid în arhitectură, mă opun întregii idei de concepție-execuție. Mă simt mult mai aproape de modul în care Robert Rauschenberg și-a descris metoda, ca fiind o simbioză între artist, materiale și starea de transă în care lucrează artistul. Simțul improvizației este foarte important pentru mine – în momentul în care simt că toate piesele și-au găsit locul, mă opresc și observ dacă lucrarea este pe deplin formată. Această intuiție mă împiedică să mă întorc și să intervin asupra lucrărilor odată definitivate. Încerc să mă apropii de procesele de gândire așa cum existau ele înainte ca ideea să fie pe deplin formată.”

Expoziții (o selecție): One Grain @ Artworks Gallery, 2019, Cambridge (UK); Which work from whom @Stanley Picker Gallery, 2019, Londra (UK); Absolutely elsewhere; absolutely right here @ Kingston University, 2019, Londra (UK); How to grow up in 15 minutes @  ICR Londra, 2019 (UK); Meanwhile @ Kingston University, 2019, London (UK); How can a duck be a publication @ Kingston University, 2018, London (UK).

photo: Adi Bulboacă

Păreri?

Posted on

15 iunie, patru ani de existență pentru Galeria Sector 1

Invenția eului, o expoziție personală a artistului Iulian Mereuță, curatoriată de Ami Barak, poate fi vizitată până la 1 iulie, la Galeria Sector 1

Invenția eului, o expoziție personală a artistului Iulian Mereuță (1943-2015), își prelungește perioada în care poate fi vizitată și rămâne deschisă până la data de 1 iulie 2021. Anunțul este făcut odată cu împlinirea a patru ani de existență ai Galeriei Sector 1în zona galeriilor de artă din București. Deschiderea acestui spațiu expozițional dedicatartei contemporane, creat de Andreea Stănculeanu, a avut loc în data de 15 iunie 2017, în cadrul Combinatului Fondului Plastic.

„Noi sperăm că am contribuit la apariția unui altfel de Combinat – al expunerii artei contemporane. Galeriile existente în spațiul Combinatului, dezvoltarea recentă a unor noi proiecte în acest spațiu contribuie la bunăstarea ecosistemului, iar fiecare spațiu în parte participă activ la un demers de împrietenire a artei cu publicul. Când un vizitator intră la noi în galerie, vrem să simtă căînțelege, că e interesat. Vrem săîi provocăm curiozitatea, astfel încât să simtă dorința de a integra arta în viața lui. Vrem expoziții în care firul roșu să dezvăluie o poveste. Fie căeste legat de o practică, o temă sau un dialog între artiști, ne dorim să facem lucruri relevante care să contribuie la educația vizuală a fiecăruia din noi.” (Andreea Stănculeanu, fondatoarea Galeriei Sector 1)

Galeria Sector 1 sprijină creația artiștilor, venind de asemenea în întâmpinarea iubitorilor de artă care doresc să contribuie la aceste inițiative.Programul galeriei alternează expoziții individuale și de grup, având adesea artiști și curatori invitați.

Cea mai recentă expoziție găzduită de Galeria Sector 1, Invenția eului– expoziție personală a artistului Iulian Mereuță, a fost curatoriată deAmi Barak,curator independent și critic de artă care trăiește la Paris, fost președinte al Asociației internaționale a curatorilor de artă contemporană. El îl caracterizează pe artistul IulianMereuță ca fiind„o personalitate de excepție, atestată tardiv”, „poziționat de la început ca gânditor mentor”, „un etern neînțeles și luptător neobosit cu morile de vânt care l-au rănit și l-au handicapat în ceea ce privește recunoașterea și evaluarea”. Mereuță părăsește definitiv România în 1978, atelierul fiindu-i confiscat, lucrările și arhiva, furate, distruse sau dispersate, după ce, cu ceva vreme în urmă, Televiziunea Română îi comandase un scurtmetraj experimental a cărui difuzare este anulată cu o oră înainte de lansare.

Invenția eului este cea de-a doua expoziție ce face parte din programul curatorial al Galeriei Sector 1 de anul acesta, după ce Sensul Sculpturii, expoziție realizată alături de Kunsthalle Bega și curatoriată de Liviana Dan,a fost prezentă în spațiul galeriei bucureștene în perioada 4 martie – 20 aprilie. „La Kunsthalle Bega, evidența vizuală se concentra pe conceptualism și se accepta disconfortul sculpturii. Se accepta contaminarea sculpturii de către instalație și căderea unor mituri (…)… La Galeria Sector 1 (…), sculptura a avut un impact dramatic, imediat. A existat o reinvestire în obiect, care nu mai este nici solid, nici monumental. Cotidianul, natura, viața planetei, fragilitatea și efemeritatea primesc dimensiuni politice. Fantezia devine un fascinant proces de eliberare.” (Liviana Dan)

Galeria Sector 1 este situată în cadrul Combinatului Fondului Plastic, pe Strada Băiculești nr. 29. Expoziția poate fi vizitată de marți până sâmbătă, între orele 14:00-19:00*, iar duminica și lunea, cu programare prealabilă.Vernisajul a avut loc în data de 29 aprilie 2021, în

 

prezența curatorului Ami Barak.

Expoziția este posibilă datorită implicării artistuluiDecebal Scriba – prieten al lui Iulian Mereuță -, și a familiei Mereuță, și urmează celor două expoziții-laborator de anvergură ale artistului care au avut loc la Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC): Metamorfozele lui Julian. O retrospectivăIulian Mereuță, curatoriatede Călin Dan, în perioada 31 octombrie 2019 – 25 noiembrie 2020. „Arta lui Mereuță nu avea cum să rămână străină de formația sa de istoric de artă. Poate chiar pregătirea sa teoretică să-l fi făcut intransigent, imun la seducția atâtor formule artistice facile, efemere sau obosite din repertoriul vast al modernității. Restrângerea la non-culori – alb și negru – și la apariții formale minimale, la materii precare, fie că e vorba de desen, pictură, fotografie, obiecte/sculpturi, ar putea indica fie scepticism extrem față de posibilitățile de expresie și comunicare ale imaginii, fie o soluție de salvare prin impunerea unor limite sever respectate. «Inspirația», divină altădată, Mereuță o aștepta de la vise, semne, simetrii, locuri.” – Ioana Vlăsiu, Revista Arta

Criticul de artă Ami Barak despre artistul Iulian Mereuță

„Artistul Iulian Mereuță (1943-2015) a fost și rămâne o personalitate de excepție, atestată tardiv. Revelația operei sale, complexă și elaborată, estesemnificativă. Artistul s-a poziționat de la început ca gânditor mentor – nu era nimeni mai bun decât el, iar renașterea lui nu prea are legătură cuideea întoarcerii fiului risipitor. Fără îndoială legat de spiritele avangardiste de origine română, el s-a dezvăluit târziu ca un artist major al unei artecare a fost inițial conceptuală, dar care s-a ramificat constant între experiment și poetica individuală.

Din păcate, nu și-a făcut un nume în Occident (după ce a părăsit țara printr-un gest iconoclast în 1978), și este (re)descoperit în cele din urmă, înRomânia, unde încearcă astăzi câțiva actori culturali să-l plaseze pe o orbită simbolică și să-i asigure un loc binemeritat în panteonul avangardelordin Est. Motivele eșecului carierei sale în timpul vieții sale sunt multe, dar un numitor comun le unește, este poziția sa de etern neînțeles și luptătorneobosit cu morile de vânt care l-au rănit și l-au handicapat în ceea ce privește recunoașterea și evaluarea.

Un aspect subteran al operei sale este obsesia morții, dimensiune de ordin existențial și fenomenologic pusă constant în scenă. Creațiile artistuluisunt ordonate ciclic, unele grafice, altele spațiale și temporale, în regim de instalație sau „performative” – cum e proiectul de arhitectură din

scenariul performanței Prison for One, care amintesc, vizual și literar, deProcesul lui Kafka, fiind totodată nucleul proiectatei performanțe colectivewebThe law of reciprocal Melancholy. Opera lăsată de Mereuță se situează între diverse categorii estetice, caracterizată de gustul pentrumișcare, dramatizare și melancolie, în sensul de reacție normală la sentimentul de pierdere, atât pe plan uman, emoțional sau ideal. Iar prinaceastă subsumare, ea se situează ca expresia contemporană a unui comportament care transgresează clasificarea convențională, și se manifestăca și condiția sau alchimia neliniștii creative. În ciuda sentimentului său patetic de insuficiență în explorarea profunzimii, unde ne-am puteadescoperi arhetipul sau secretul episodicei prezențe telurice, opera lui Iulian Mereuță se dezvăluie ca o exemplară asiduitate a artistului, în efortulde a face vizibil – după expresia lui Klee – cu uneltele artei, un domeniu al experienței ideatice.” – Ami Barak

Iulian Mereuță. Biografie

Caută un loc izolat, dar deschis: cîmpie plată, plajă pustie, o pajiște într-o pădure.

E un loc de ascuns. Ascunde-te cât mai bine! În primul rând ascunde-te de tine!.

Nu vei reuși? Reîncepe!

 

Reîncepe până reușești!

Când vei fi incapabil sa te regăsești, vei înțelege :

Un proiect care nu costă nimic îți traversează viața.

1972

Iulian Mereuță s-a născut în 1943, în orașul Bălți din Republica Moldova. Studiază desenul și pictura la Galați, cu Lola Schmierer-Roth, fostă elevă a lui André Derrain, urmând apoi Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, din București, secția Istoria și teoria artei (1960 – 1965). Realizează The Lost Dead(1962) – un film experimental bazat pe improvizații cu prieteni și necunoscuți – furat, probabil confiscat, în timpul montajului.În verile și toamnele anilor ce urmeazăva crea Psihoficţiuni, fotografii familiale, în casa de la țară a bunicului său, folosită ca atelier; va călători la Praga, la câteva zile după invazia sovietică, undeva încerca să-i întâlnească pe membrii mișcării underground. Anii ’70 îl vor găsi la București, în primul său atelier, unde exersează unele strategii de creație, precum: natura (formă, natură, număr, alții, disimulare, cuplu), niciodată complet (distrus, uitat, explicat, eșuat, transformat), perturbarea procesului (capcanele minții, falsul silogism/adevărata realitate…), principii ale sculpturii (sculpturi de sulf, cantitate determinată, sculptează și traduce…), imposibilitatea de a face / a face imposibilul, creștere subterană / stagnare vizibilă, sau găsiți structura, forma este în plus.Televiziunea Română îi comandă un scurtmetraj experimental a cărui difuzare este anulată cu o oră înainte de lansare. Producția îl avea în distribuție pe Nicky Wolcz, imaginea fiind semnată de Nicolae Mărgineanu. Are o întâlniredecisivă, la Praga, cu Jindrich Chalupecky, figură marcantă a avangardei estice, alături de care va păstra o corespondență asiduă.În aceeași perioadă, în atelierul său de la București au loc spectacole private sau acțiuni intime, precum:Vacuum, Multimammia, Magdeburg Experimentum Revisited; un eveniment artistic simultan Londra – București, împreună cu PaulNeagu, sculptor și performer britanic de origine română.În 1972, Jorge Glusberg îl invită să expună la CAYC Buenos Aires/ArtSystem 2, expoziție prezentă în permanență la Muzeul Universității din Iowa/colecția Alternative Traditions in ContemporaryArt.Alături de Gellu Naum, figură marcantă a suprarealismului din România, va întreține ani de zile un dialog pasionat despre arta performance-ului non-intențional, desprelibertatea de a fi.Inițiază împreună performance-ulneintenționatGo Away, Take Away! Prima expoziție publică la București, cu J.A. Drawings(J.A., ca identitate artistică alternativă), alături de Ion Bițan (Bitzan), care își prezintă conceptul Imagini generative, are loc în1973. Inițiază un atac violent la adresa Televiziunii Române, iar în 1978 părăsește definitiv România, atelierul fiindu-i confiscat, lucrările și arhiva, furate, distruse saudispersate. Urmează două luni în Delfzijl, Olanda, unde realizează picturi și desene sub influența drogurilor –seria Skaï & Rubbish, urmată de Dutch Groans, proiect pentru o carte de poezie concretă. Noiembrie îl regăsește pe Mereuță la Paris, unde va trăi de acum încolo și unde va realiza desene și machete pentru proiecte de instalații precum Mișcare nesfârșită într-un sat cretan filme,conceptul de Sculpturi ascunse; North by South, o serie de desene pentru teatru, bazate pe un motiv mitologic,două dintre acestea fiindachiziționate de FNAC (Fondul Național pentru Artă Contemporană); picturi și desene de mari dimensiuni, la Galeria Edourd Manet, din Genevilliers, urmate deun articol pozitiv înArtpress, cea mai importantă revistă franceză de artă.În următorii doi ani, Mereuță se conectează cu trecutul său artistic: Skandinavia Voodooși Holly Aethi-Opia, propuneri de desene, picturi și instalații; seria Mâ, picturi bazate pe un ritual Dogon șiUmatul, un sistem de pictură – despre care scrie amplu și Artpress.Expunela Galeria Emilia Suciu (Ettlingen, 1990) și revine pentru a doua oară în România pentru o lună, în 1995. Găsește câteva lucrări vechi și caietepersonale. Realizează apoi o serie de spectacole private cu prieteni și persoane necunoscute:Jimmy Ovadia, ultima călătorie în Țara Sfântă (Galați, 1995), cu un bătrân fotograf care își pregătește plecareadefinitivă în Israel,Cum să mănânci un cub de lemn (în gara Changis- Saint Jean, Franța), cu un bolnav psihic necunoscut, Așteptând răsăritul soarelui într-o

 

biserică dezafectată (satul francez Houdan, 1996), cu N. de K., Samurai împuțit (Paris, 2004) cu Dino, un om fără adăpost, și A Night Translation, ce însumează 36 de ore de instalație/performance continuu într-un spațiu privat izolat. În 1999 revine pentru a treia oara în România, realizând lucrări alături de Gellu Naum:desene, performance-uri, obiecte, un important material, Catching Dust/Bornaum, proiect pentru o expoziție și o carte de artist.În 2001 începe Disturbing Kafka: un consum tribal, un performance neintenționat:publică kafka/poèmes (2001) și kafka/restes (2003), la editura HHL. AparDoing Tools, două cărți de artist, Six Plenty Rooms With Nobody, un proiect multimedia, cartea de artistCelan Im Traum– Quatre Rêves Avec Paul Celan, seria Patterns Pattern Too, prima machetă pentru Prison for One, un ansamblu de 13 sculpturi, văzute ca machete de arhitectură pentru o închisoare individuală cu funcții bine precizate și transmise prin diverse canale vizuale și acustice neinteligibile, cu enunțuri eliptice. Sub numeleDie Strafmöbelnrealizează șapte filme experimentale cu durata de o oră, pe suport video, și Inner Side, un proiect de sculptură și traducere, la Galeria Alain Oudin (expoziție degrup). Urmează cartea de artistCropper Expanded, continuarea proiectuluiPrison for One,Endless Extended, non-pictură post-digitală, picturi, sculpturi, instalații. Tot acum finalizează macheta tridimensională a proiectului multimediaEmptiness As Emptiness – în cea mai mareCantină Mondială nu e nimic de mâncat.Expunela Spinnerei (Leipzig) – Rezoluția culturală românească,laGaleria Arnaud Lefebvre (Paris) și la Emilia Suciu (Ettlingen).Demarează frequentlynowhere.com, un proiect de galerie virtuală, alături deDecebal Scriba și prezintă mai multe lucrări,printre care versiunea web a Prison for 1, Unquiet 1 și Crowd Abyss.2014 îl regăsește la Paris Art Fair, la standul Galeriei Arnaud Lefebvre.Moare la Paris, în 2015.

Ami Barak. Biografie

Ami Barakeste un curator independent și critic de artă care trăiește la Paris, fost președinte al Asociației internaționale a curatorilor de artă contemporană (IKT).În prezent, alături de curatorierea expoziției Invenția eului, de la Galeria Sector 1, Ami Barak curatoriază, la MNAC, expoziția Life vest under your seat, a Anei Adam.Criticul de artă a inițiat numeroase proiecte și expoziții în Franța, România și în întreaga lume, printre care:Pusha Petrov,Unspoken and other images, Jecza Gallery, Timișoara, 2020; Pusha Petrov,Descoase – (Un)stitch, Borderline Art Space, Iași, 2020; Ana Adam,Drawing is a witchcraft or the other way round – Jecza Gallery Timișoara, 2020; Quo vadis homini, Festival Danube Dialogue, Novi Sad, Serbia, 2020; Ana Adam, Peste Fire – Hangs by a thread, Borderline Art Space, Iași, 2019; Causal Loop, Curated_by Charim Gallery Vienna, Austria, 2019; subREAL, a premonitory vision of glocal, Prismes Paris Photo, 2019; subREAL, Serving Art Again, Jecza Gallery, Timișoara, 2019; Dominique Blain, Displacements, Canadian Cultural Center Paris, și CCC-OD Tours 2020, 2019; Ex-East, past and recent stories of the Romanian avant-gardes, Espace Niemeyer, Paris, 2019; La Brique, the Brick, Cărămida, Kunsthalle Mulhouse, 2019; Role-playing – Rewriting Mythologies, Daegu Photo Biennale, Coreea de Sud, 2018; Life– A User’s manual, Art Encounters Biennale of Contemporary Art, Timișoara, 2017; What does the image stand for? – Momenta Biennale of Contemporary Image, Montréal, 2017; Julião Sarmento,The Real Thing – Fondation Gulbenkian, Paris, 2016 – 2017; Peter Kogler,Next ING,Art Center Brussels, 2016 – 2017; Le Salon de Montrouge 61st, 62nd 63rd & 64th editions – Montrouge, 2016 – 2020; Taryn Simon, Rear views, star forming nebula and foreign propaganda bureau – Jeu de Paume, Paris, 2015; Stuttering – Melik Ohanian, Crac, Sète, 2014; Off to a flying start – Nuit Blanche, Toronto, 2013; Performing History, Pavilionul României la Bienala de la Veneția, ediția 54 (alături de Maria Rus-Bojan), 2011.

Galeria Sector 1

 

În viziunea galeriei de artă contemporană Sector 1, artistul are misiunea de a crea liber, fără constrângeri. Armonizând două direcții, galeria găzduiește, pe de o parte, operele artiștilor – creatori de conținut, iar pe de altă parte, devine un spațiu al iubitorilor de artă care sprijină inițiativele creative.

Galeria Sector 1 s-a deschis în 2017, cu vernisajul expoziției de grup a șapte artiști tineri clujeni – Radu Băieș, Istvan Betuker, Norbert Filep, Pavel Grosu, Lucian Popăilă, Marcel Rusu, Alexandra Șerban – alături de artistul invitat Ioan Sbârciu. Au urmat expoziții personale ale fiecăruia dintre aceștia. Cea de-a doua expoziție de grup, Bluebird, a fost evenimentul care a închis acest prim moment al Galeriei Sector 1. Au urmat Mother Tongue, o expoziție a 17 artiști contemporani, și Frumusețe conștientă, prima expunere a unei părți din patrimoniul de lucrări al artistei Yvonne Hasan într-o galerie de artă privată.Programul curatorial al anului 2020 a debutat cu duo show-ul Stare de grație. Betuker / Gaspar, dezvăluind fragmente din intimitatea creativă al artiștilor Istvan Betuker, pictor, și Szilard Gaspar, sculptor, artist de performance și pugilist profesionist și a continuat cu expoziția Frame, a artiștilor Arantxa Etcheverria și Carlos Caballero, curatoriată de Domenico De Chirico. Galeria Sector 1 a inaugurat programul curatorial al anului 2021 alături de Kunsthalle Bega, cu expoziția Sensul Sculpturii, artiști: Apor – Nimbert Ambrus, Dona Arnakis, Rudolf Bone, Teodor Graur, Oláh Gyárfás, Roxana Ionescu, Adi Matei, Alex Mirutziu, Vlad Nancă, Mihai Olos, Andrei Pituț, Bogdan Rața, Patricia Teodorescu, Ion Toderașcu, Napoleon Tiron, Casandra Vidrighin, curator Liviana Dan.

Accesul în galerie se va desfășura respectând toate normele igienico-sanitare în vigoare. Este permisă prezența simultană a maximum 50 de persoane în spațiul galeriei, cu respectarea regulilor de distanțare fizică de aproximativ 2 m și purtarea obligatorie a măștii de protecție în interiorul galeriei.

Acestea fiind spuse, vă invit cu drag, apoi vă aștept cu impresii!

 
 
 
 
Mä (linguage) / 1989   
                                                                      Umatula lesson / 1989
 
                                                                 Die Erde – Die Herde / 1985
 
Invenția Eului, o expoziție personală a artistului Iulian Mereuță
J. Mereuță. German Pieces 5 ©JM                                  J. Mereuță. German Pieces 1 ©JM
 
Invenția Eului. Imagine din spațiul Galeriei Sector 1.
Invenția Eului. Imagine din spațiul Galeriei Sector 1.
 

 

Posted on

Workshopuri dedicate industriei muzicale in cadrul Romanian Creative Week

Romanian Creative Week, cel mai mare eveniment creativ se desfasoara zilele acestea la Iasi. Organizatorii au pregatit concerte, festivaluri de moda, film, arte vizuale, precum si expozitii, conferinte si workshop-uri. Pe 5 iunie, va avea loc prima editie a INDIERO ON TOUR, o initiativa a Asociatiei Indiero a producatorilor si editorilor de muzica independenti din Romania.

Acestia au pregatit o sesiune de workshopuri, unde o serie de profesionisti in domeniu vor prezenta informatii despre exploatarea in online a operelor muzicale, despre platformele utile, studii de caz si surse de venituri in industria muzicala.

Doritorii sunt invitati intre 11:00 si 15:00, in Sala Voievozilor din Palatul Culturii. Evenimentul se adreseaza artistilor, producatorilor muzicali, studiourilor de inregistrari, labelurilor independente din Iasi si imprejurimi. Participarea este gratuita.

Invitatii la aceasta editie a INDIERO ON TOUR sunt:

Bogdan Maxim si Dan Muraru – doi dintre fondatorii Roton Music

Florin Luchian – Lector Universitar Doctor la Facultatea de Interpretare, Compozitie si Studii Muzicale Teoretice din Universitatea de Arte „George Enescu” Iasi

Anca Lupes – Director Executiv Indiero & Fondator al conferintei Mastering The Music Business

Mihai Lupu – Digital Project Manager – Roton Music

Iata care va fi programul workshop-urilor:

11:00 – 12:00 – Florin Luchian – Va sustine workshop-ul “Marketing online, platforme de streaming, agregatori digitali”. In cadrul acestui panel, participantii vor invata cum sa aleaga cea mai buna strategie de marketing online, care sunt platformele care se potrivesc cel mai bine cu aceasta si cum sa utilizeze cat mai eficient toate facilitatile acestora.

12:00 – 13:00 – Bogdan Maxim – Va povesti publicului “Care sunt cele mai relevante surse de venit pentru producatorii de muzica inregistrata”: importanta societatilor de gestiune colectiva, cum intervin aceste societati in colectarea drepturilor din online.

13:00 – 13: 15 – Pauza

13:15 – 14:15– Dan Muraru in dialog cu Anca Lupes – Cei doi invitati vor discuta despre “Exportul de muzica: cum sa faci un artist cunoscut peste granite”. Participantii vor afla care sunt caracteristicile artistului potrivite pentru a-l lansa la nivel international si cum se stabilesc teritoriile pentru a lansa un anumit artist.

14:15 – 15:00- Mihai Lupu in dialog cu Anca Lupes – Acestia vor aborda diferite studii de caz din experienta lui Mihai Lupu – Digital Project Manager la una dintre cele mai mari case de discuri din Romania si vor vorbi despre importanta domeniului digital in viata unui artist.

Acestea fiind spuse, vă invit cu drag, apoi vă aștept cu impresii!

Posted on

Romanian Creative Week (RCW) – cel mai important eveniment dedicat industriilor creative pe care nu trebuie sa il ratezi!

Intre 2 si 6 iunie 2021, orasul Iasi se va transforma in nucleul creativitatii din Romania, gazduind cel mai important eveniment dedicat industriilor creative romanesti, Romanian Creative Week. Evenimentul va gazdui o serie de expozitii indoor si outdoor, workshopuri, showuri de moda, proiectii de filme si muzica live. Printre cele mai importante evenimente amintim: Romanian Fashion Week, Musicalling, Moldova Film Festival, Visual Arts, House of influencers si VegFest.

Musicalling- evenimentul care transforma orasul Iasi in capitala muzicii live

Prima editie “Musicalling” va aduce pe scenele amplasate in Gradinile Palas Mall urmatorii artisti: Nosfe, Bruja, Dl Goe, Tobi Ibitoye, Jean Gavril, Valeria Stoica, Christian Eberhard, Amuly si Manuel Riva. Acestia vor crea o atmosfera magica, cu un mix muzical pentru toate gusturile.

Concertele vor putea fi urmarite in zona Palas Mall: Miraval, Tribeca și Czech In, cat si online, pe paginile de Facebook si de Instagram, precum si pe canalul de Youtube al evenimentului Romanian Creative Week.

TIC/INTERNATIONAL MUSIC CAMP

Tot in cadrul Musicalling, va fi organizat si TIC – International Music Camp, la care vor participa artisti, compozitori, textieri si producatori. Timp de cinci zile, acestia vor crea impreuna piese care sa concureze pentru titlul de hiturile anului 2021.

WORKSHOP-URI DE INDUSTRIE MUZICALA

Pe 5 iunie, in cadrul Romanian Creative Week, va avea loc prima editie a INDIERO ON TOUR, o initiativa a Asociatiei Indiero a producatorilor si editorilor de muzica independenti din Romania. Doritorii sunt invitati intre 11:00 si 15:00, in Sala Voievozilor din Palatul Culturii, unde o serie de profesionisti in domeniu le vor prezenta informatii despre exploatarea in online a operelor muzicale, platforme utile, studii de caz, surse de venituri in industria muzicala. Participarea este gratuita. La aceasta editie vor fi prezenti si Bogdan Maxim si Dan Muraru, co-fondatori Roton Music si Mihai Lupu, Digital Project Manager Roton Music.

Provocarea Legion 1vs1 CS:GO

Romanian Creative Week urmeaza sa gazduiasca Provocarea Legion 1vs1 CS:GO, un eveniment dedicat exclusiv gamerilor. Nexus Gaming, cea mai mare organizatie de e-sports din Romania, lanseaza un concurs de Counter-Strike: Global Offensive. La acest eveniment vor fi prezenti si doi dintre cei mai populari creatori de continut din sfera de gaming: JaxiTV si AlexaTV, creatori al caror numar de subscriberi depaseste 300.000.

Pareri?

Posted on

VERNISAJ | Invenția eului, o expoziție personală a artistului Iulian Mereuță. Curator: Ami Barak | Galeria Sector 1, 29 aprilie

Galeria Sector 1 continuă programul curatorial al anului 2021 cu Invenția eului, o expoziție personală a artistului Iulian Mereuță (1943-2015). Curatorul expoziției, Ami Barak,curator independent și critic de artă care trăiește la Paris, fost președinte al Asociației internaționale a curatorilor de artă contemporană, îl caracterizează pe Mereuță ca fiind„o personalitate de excepție, atestată tardiv”, „poziționat de la început ca gânditor mentor”, „un etern neînțeles și luptător neobosit cu morile de vânt care l-au rănit și l-au handicapat în ceea ce privește recunoașterea și evaluarea”. Mereuță părăsește definitiv România în 1978, atelierul fiindu-i confiscat, lucrările și arhiva, furate, distruse sau dispersate, după ce, cu ceva vreme în urmă, Televiziunea Română îi comandase un scurtmetraj experimental a cărui difuzare este anulată cu o oră înainte de lansare.

Vernisajul va avea loc joi, 29 aprilie 2021, în prezența curatorului Ami Barak, de la ora 14:00, până la ora 20:00, la Galeria Sector 1, în cadrul Combinatului Fondului Plastic, Strada Băiculești nr. 29. Expoziția va putea fi vizitată în perioada 29 aprilie – 19 iunie 2021, de marți până sâmbătă, între orele 14:00-19:00*, iar duminica și lunea, cu programare prealabilă.

Expoziția este posibilă datorită implicării artistului Decebal Scriba – prieten al lui Iulian Mereuță -, și a familiei Mereuță, și urmează celor două expoziții-laborator de anvergură ale artistului care au avut loc la Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC): Metamorfozele lui Julian. O retrospectivă Iulian Mereuță, curatoriate de Călin Dan, în perioada 31 octombrie 2019 – 25 noiembrie 2020. „Arta lui Mereuță nu avea cum să rămână străină de formația sa de istoric de artă. Poate chiar pregătirea sa teoretică să-l fi făcut intransigent, imun la seducția atâtor formule artistice facile, efemere sau obosite din repertoriul vast al modernității. Restrângerea la non-culori – alb și negru – și la apariții formale minimale, la materii precare, fie că e vorba de desen, pictură, fotografie, obiecte/sculpturi, ar putea indica fie scepticism extrem față de posibilitățile de expresie și comunicare ale imaginii, fie o soluție de salvare prin impunerea unor limite sever respectate. «Inspirația», divină altădată, Mereuță o aștepta de la vise, semne, simetrii, locuri.” – Ioana Vlăsiu, Revista Arta

Criticul de artă Ami Barak despre artistul Iulian Mereuță

„Artistul Iulian Mereuță (1943-2015) a fost și rămâne o personalitate de excepție, atestată tardiv. Revelația operei sale, complexă și elaborată, este semnificativă. Artistul s-a poziționat de la început ca gânditor mentor – nu era nimeni mai bun decât el, iar renașterea lui nu prea are legătură cu ideea întoarcerii fiului risipitor. Fără îndoială legat de spiritele avangardiste de origine română, el s-a dezvăluit târziu ca un artist major al unei arte care a fost inițial conceptuală, dar care s-a ramificat constant între experiment și poetica individuală.

Din păcate, nu și-a făcut un nume în Occident (după ce a părăsit țara printr-un gest iconoclast în 1978), și este (re)descoperit în cele din urmă, în România, unde încearcă astăzi câțiva actori culturali să-l plaseze pe o orbită simbolică și să-i asigure un loc binemeritat în panteonul avangardelor din Est. Motivele eșecului carierei sale în timpul vieții sale sunt multe, dar un numitor comun le unește, este poziția sa de etern neînțeles și luptător neobosit cu morile de vânt care l-au rănit și l-au handicapat în ceea ce privește recunoașterea și evaluarea.

 

Un aspect subteran al operei sale este obsesia morții, dimensiune de ordin existențial și fenomenologic pusă constant în scenă. Creațiile artistului sunt ordonate ciclic, unele grafice, altele spațiale și temporale, în regim de instalație sau „performative” – cum e proiectul de arhitectură din

scenariul performanței Prison for One, care amintesc, vizual și literar, de Procesul lui Kafka, fiind totodată nucleul proiectatei performanțe colective web The law of reciprocal Melancholy. Opera lăsată de Mereuță se situează între diverse categorii estetice, caracterizată de gustul pentru mișcare, dramatizare și melancolie, în sensul de reacție normală la sentimentul de pierdere, atât pe plan uman, emoțional sau ideal. Iar prin această subsumare, ea se situează ca expresia contemporană a unui comportament care transgresează clasificarea convențională, și se manifestă ca și condiția sau alchimia neliniștii creative. În ciuda sentimentului său patetic de insuficiență în explorarea profunzimii, unde ne-am putea descoperi arhetipul sau secretul episodicei prezențe telurice, opera lui Iulian Mereuță se dezvăluie ca o exemplară asiduitate a artistului, în efortul de a face vizibil – după expresia lui Klee – cu uneltele artei, un domeniu al experienței ideatice.” – Ami Barak

Iulian Mereuță. Biografie

Iulian Mereuță s-a născut în 1943, în orașul Bălți din Republica Moldova. Studiază desenul și pictura la Galați, cu Lola Schmierer-Roth, fostă elevă a lui André Derrain, urmând apoi Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, din București, secția Istoria și teoria artei (1960 – 1965). Realizează The Lost Dead (1962) – un film experimental bazat pe improvizații cu prieteni și necunoscuți – furat, probabil confiscat, în timpul montajului. În verile și toamnele anilor ce urmează va crea Psihoficţiuni, fotografii familiale, în casa de la țară a bunicului său, folosită ca atelier; va călători la Praga, la câteva zile după invazia sovietică, unde va încerca să-i întâlnească pe membrii mișcării underground. Anii ’70 îl vor găsi la București, în primul său atelier, unde exersează unele strategii de creație, precum: natura (formă, natură, număr, alții, disimulare, cuplu), niciodată complet (distrus, uitat, explicat, eșuat, transformat), perturbarea procesului (capcanele minții, falsul silogism/adevărata realitate…), principii ale sculpturii (sculpturi de sulf, cantitate determinată, sculptează și traduce…), imposibilitatea de a face / a face imposibilul, creștere subterană / stagnare vizibilă, sau găsiți structura, forma este în plus. Televiziunea Română îi comandă un scurtmetraj experimental a cărui difuzare este anulată cu o oră înainte de lansare. Producția îl avea în distribuție pe Nicky Wolcz, imaginea fiind semnată de Nicolae Mărgineanu. Are o întâlnire decisivă, la Praga, cu Jindrich Chalupecky, figură marcantă a avangardei estice, alături de care va păstra o corespondență asiduă. În aceeași perioadă, în atelierul său de la București au loc spectacole private sau acțiuni intime, precum: Vacuum, Multimammia, Magdeburg Experimentum Revisited; un eveniment artistic simultan Londra – București, împreună cu Paul Neagu, sculptor și performer britanic de origine română. În 1972, Jorge Glusberg îl invită să expună la CAYC Buenos Aires/ArtSystem 2, expoziție prezentă în permanență la Muzeul Universității din Iowa/colecția Alternative Traditions in Contemporary Art. Alături de Gellu Naum, figură marcantă a suprarealismului din România, va întreține ani de zile un dialog pasionat despre arta performance-ului non-intențional, despre libertatea de a fi. Inițiază împreună performance-ul neintenționat Go Away, Take Away! Prima expoziție publică la București, cu J.A. Drawings (J.A., ca identitate artistică alternativă), alături de Ion Bițan (Bitzan), care își prezintă conceptul Imagini generative, are loc în1973. Inițiază un atac violent la adresa Televiziunii Române, iar în 1978 părăsește definitiv România, atelierul fiindu-i confiscat, lucrările și arhiva, furate, distruse sau dispersate. Urmează două luni în Delfzijl, Olanda, unde realizează picturi și desene sub influența drogurilor – seria Skaï & Rubbish, urmată de Dutch Groans, proiect pentru o carte de poezie concretă. Noiembrie îl regăsește pe Mereuță la Paris, unde va trăi de acum încolo și unde va realiza desene și machete pentru proiecte de instalații precum Mișcare nesfârșită într-un sat cretan filme,

 

conceptul de Sculpturi ascunse; North by South, o serie de desene pentru teatru, bazate pe un motiv mitologic, două dintre acestea fiind achiziționate de FNAC (Fondul Național pentru Artă Contemporană); picturi și desene de mari dimensiuni, la Galeria Edourd Manet, din Genevilliers, urmate de un articol pozitiv în Artpress, cea mai importantă revistă franceză de artă. În următorii doi ani, Mereuță se conectează cu trecutul său artistic: Skandinavia Voodoo și Holly Aethi-Opia, propuneri de desene, picturi și instalații; seria Mâ, picturi bazate pe un ritual Dogon și Umatul, un sistem de pictură – despre care scrie amplu și Artpress. Expune la Galeria Emilia Suciu (Ettlingen, 1990) și revine pentru a doua oară în România pentru o lună, în 1995. Găsește câteva lucrări vechi și caiete personale. Realizează apoi o serie de spectacole private cu prieteni și persoane necunoscute: Jimmy Ovadia, ultima călătorie în Țara Sfântă (Galați, 1995), cu un bătrân fotograf care își pregătește plecarea definitivă în Israel, Cum să mănânci un cub de lemn (în gara Changis- Saint Jean, Franța), cu un bolnav psihic necunoscut, Așteptând răsăritul soarelui într-o biserică dezafectată (satul francez Houdan, 1996), cu N. de K., Samurai împuțit (Paris, 2004) cu Dino, un om fără adăpost, și A Night Translation, ce însumează 36 de ore de instalație/performance continuu într-un spațiu privat izolat. În 1999 revine pentru a treia oara în România, realizând lucrări alături de Gellu Naum: desene, performance-uri, obiecte, un important material, Catching Dust/Bornaum, proiect pentru o expoziție și o carte de artist. În 2001 începe Disturbing Kafka: un consum tribal, un performance neintenționat: publică kafka/poèmes (2001) și kafka/restes (2003), la editura HHL. Apar Doing Tools, două cărți de artist, Six Plenty Rooms With Nobody, un proiect multimedia, cartea de artist Celan Im Traum – Quatre Rêves Avec Paul Celan, seria Patterns Pattern Too, prima machetă pentru Prison for One, un ansamblu de 13 sculpturi, văzute ca machete de arhitectură pentru o închisoare individuală cu funcții bine precizate și transmise prin diverse canale vizuale și acustice neinteligibile, cu enunțuri eliptice. Sub numele Die Strafmöbeln realizează șapte filme experimentale cu durata de o oră, pe suport video, și Inner Side, un proiect de sculptură și traducere, la Galeria Alain Oudin (expoziție de grup). Urmează cartea de artist Cropper Expanded, continuarea proiectului Prison for One, Endless Extended, non-pictură post-digitală, picturi, sculpturi, instalații. Tot acum finalizează macheta tridimensională a proiectului multimedia Emptiness As Emptiness – în cea mai mare Cantină Mondială nu e nimic de mâncat.Expunela Spinnerei (Leipzig) – Rezoluția culturală românească, la Galeria Arnaud Lefebvre (Paris) și la Emilia Suciu (Ettlingen). Demarează frequentlynowhere.com, un proiect de galerie virtuală, alături de Decebal Scriba și prezintă mai multe lucrări, printre care versiunea web a Prison for 1, Unquiet 1 și Crowd Abyss. 2014 îl regăsește la Paris Art Fair, la standul Galeriei Arnaud Lefebvre. Moare la Paris, în 2015.

Ami Barak. Biografie

Ami Barak este un curator independent și critic de artă care trăiește la Paris, fost președinte al Asociației internaționale a curatorilor de artă contemporană (IKT). În prezent, alături de curatorierea expoziției Invenția eului, de la Galeria Sector 1, Ami Barak curatoriază, la MNAC, expoziția Life vest under your seat, a Anei Adam.Criticul de artă a inițiat numeroase proiecte și expoziții în Franța, România și în întreaga lume, printre care: Pusha Petrov, Unspoken and other images, Jecza Gallery, Timișoara, 2020; Pusha Petrov, Descoase – (Un)stitch, Borderline Art Space, Iași, 2020; Ana Adam, Drawing is a witchcraft or the other way round – Jecza Gallery Timișoara, 2020; Quo vadis homini, Festival Danube Dialogue, Novi Sad, Serbia, 2020; Ana Adam, Peste Fire – Hangs by a thread, Borderline Art Space, Iași, 2019; Causal Loop, Curated_by Charim Gallery Vienna, Austria, 2019; subREAL, a premonitory vision of glocal, Prismes Paris Photo, 2019; subREAL, Serving Art Again, Jecza Gallery, Timișoara, 2019; Dominique Blain, Displacements, Canadian Cultural Center Paris, și CCC-OD Tours 2020, 2019; Ex-East, past and recent stories of the Romanian avant-gardes, Espace Niemeyer, Paris, 2019; La Brique, the Brick, Cărămida, Kunsthalle Mulhouse, 2019; Role-playing – Rewriting Mythologies, Daegu Photo Biennale, Coreea de

 

Sud, 2018; Life – A User’s manual, Art Encounters Biennale of Contemporary Art, Timișoara, 2017; What does the image stand for? – Momenta Biennale of Contemporary Image, Montréal, 2017; Julião Sarmento, The Real Thing – Fondation Gulbenkian, Paris, 2016 – 2017; Peter Kogler, Next ING, Art Center Brussels, 2016 – 2017; Le Salon de Montrouge 61st, 62nd 63rd & 64th editions – Montrouge, 2016 – 2020; Taryn Simon, Rear views, star forming nebula and foreign propaganda bureau – Jeu de Paume, Paris, 2015; Stuttering – Melik Ohanian, Crac, Sète, 2014; Off to a flying start – Nuit Blanche, Toronto, 2013; Performing History, Pavilionul României la Bienala de la Veneția, ediția 54 (alături de Maria Rus-Bojan), 2011.

Caută un loc izolat, dar deschis: cîmpie plată, plajă pustie, o pajiște într-o pădure.

E un loc de ascuns. Ascunde-te cât mai bine! În primul rând ascunde-te de tine!.

Nu vei reuși? Reîncepe!

Reîncepe până reușești!

Când vei fi incapabil sa te regăsești, vei înțelege :

Un proiect care nu costă nimic îți traversează viața.

1972

Galeria Sector 1

În viziunea galeriei de artă contemporană Sector 1, artistul are misiunea de a crea liber, fără constrângeri. Armonizând două direcții, galeria găzduiește, pe de o parte, operele artiștilor – creatori de conținut, iar pe de altă parte, devine un spațiu al iubitorilor de artă care sprijină inițiativele creative.

Galeria Sector 1 s-a deschis în 2017, cu vernisajul expoziției de grup a șapte artiști tineri clujeni – Radu Băieș, Istvan Betuker, Norbert Filep, Pavel Grosu, Lucian Popăilă, Marcel Rusu, Alexandra Șerban – alături de artistul invitat Ioan Sbârciu. Au urmat expoziții personale ale fiecăruia dintre aceștia. Cea de-a doua expoziție de grup, Bluebird, a fost evenimentul care a închis acest prim moment al Galeriei Sector 1. Au urmat Mother Tongue, o expoziție a 17 artiști contemporani, și Frumusețe conștientă, prima expunere a unei părți din patrimoniul de lucrări al artistei Yvonne Hasan într-o galerie de artă privată.Programul curatorial al anului 2020 a debutat cu duo show-ul Stare de grație. Betuker / Gaspar, dezvăluind fragmente din intimitatea creativă al artiștilor Istvan Betuker, pictor, și Szilard Gaspar, sculptor, artist de performance și pugilist profesionist și a continuat cu expoziția Frame, a artiștilor Arantxa Etcheverria și Carlos Caballero, curatoriată de Domenico De Chirico. Galeria Sector 1 a inaugurat programul curatorial al anului 2021 alături de Kunsthalle Bega, cu expoziția Sensul Sculpturii, artiști: Apor – Nimbert Ambrus, Dona Arnakis, Rudolf Bone, Teodor Graur, Oláh Gyárfás, Roxana Ionescu, Adi Matei, Alex Mirutziu, Vlad Nancă, Mihai Olos, Andrei Pituț, Bogdan Rața, Patricia Teodorescu, Ion Toderașcu, Napoleon Tiron, Casandra Vidrighin, curator Liviana Dan.

*Măsuri sanitare și sugestii de vizitare a expoziției

În Galeria Sector 1 este permisă prezența a maximum 50 de persoane simultan, cu respectarea regulilor de distanțare și a oricăror restricții în vigoare legate de program sau funcționare, conform regulilor instituite de DSU. Purtarea măștii este obligatorie pentru personalul galeriei și pentru vizitatori. Accesul în sală va fi permis după ce aceștia își vor dezinfecta mâinile la distribuitorul de gel hidroalcoolic. În expoziție, vizitatorii sunt rugați să păstreze, între ei, distanța fizică de 2 m.

 

În ciuda vremurilor nesigure pe care le trăim, Galeria Sector 1, asemeni multor altor galerii și muzee, alături de curatorii și artiștii săi, se adaptează prezentului și va găsi soluții inovatoare pentru a continua să expună arta și în timpul pandemiei. Întrucât situația actuală continuă să ne redefinească parcursul firesc al vieții de zi cu zi, ceea ce putem face pentru a nu ne pierde este să transformăm limitările într-o sursă de inspirație. Să creem o „nouă normalitate”, în care arta să fie înțeleasă și folosită concret ca un spațiu esențial în această perioadă, iar galeriile să își recalibreze sensul pentru cât mai mulți dintre noi. Cultura vizuală și antreprenoriatul cultural pot rămâne sau reveni, după caz, la o normalitate care nu este nevoie să fie afectată de „distanțarea socială”.

 

Expoziția: Invenția eului

Artist: Iulian Mereuță

Curator: Ami Barak

Data vernisajului: 29 aprilie2021, de la ora 14:00, până la ora 20:00

Perioada expoziției: 29 aprilie –19 iunie 2021, de marți până sâmbătă, între orele 14:00 – 19:00, iar duminică și luni, cu programare prealabilă*

Galeria Sector 1, str. Băiculești, nr. 29, în cadrul Combinatului Fondului Plastic

Acestea fiind spuse, vă invit cu drag, apoi vă aștept cu impresii!

Posted on

Jean-Michel Jarre creează soundtrack-ul pentru „AMAZÔNIA”, o expoziție inedită realizată de Sebastião Salgado

Cunoscut pentru concertele cu spectatori în număr record, Jean-Michel Jarre, renumitul icon al muzicii electronice, urmează să lanseze pe 7 aprilie un soundtrack de 52 de minute, special creat pentru „AMAZÔNIA”, un nou proiect al fotografului și regizorului Sebastião Salgado pentru Filarmonica din Paris. Piesa este ca o continuare a performance-ului virtual pe care Jean-Michel Jarre l-a creat la Notre Dame de Anul Nou, moment artistic ce a atras peste 75 de milioane de telespectatori din întreaga lume.

„AMAZÔNIA” este o expoziție captivantă ce conține peste 200 de fotografii și alte materiale media realizate de Salgado care se concentrează pe Pădurea Amazoniană. Fotograful a călătorit prin această regiune timp de șase ani în care a surprins prin obiectivul său pădurea, râurile, munții și oamenii care locuiesc acolo. În „inima” expoziției, Sebastião Salgado a realizat o invitație deschisă publicului de a vedea, auzi și contempla la viitorul biodiversității și la locul oamenilor în lume. Creația sonoră a lui Jean-Michel Jarre ce însoțește această expoziție dezvăluie o lume simfonică ce îmbină instrumente orchestrale cu sunete ale naturii, ce îi va transpune pe vizitatori direct în inima pădurii.  Soundtrack-ul va fi disponibil digital atât în versiune standard, cât și în versiune binaurală începând cu 7 aprilie.

Despre proiect, Jean-Michel Jarre spune că „Am vrut să evit abordarea etnomuzicologică sau să creez muzică de fundal. Așa că am conceput un proiect ce conține elemente muzicale – orchestrale și electronice – destinate să recreeze sau să evoce timbrul sunetelor naturale, la care am adăugat sunete din mediu și, în cele din urmă, surse etnice (voci, cântece și instrumente). M-am apropiat de Amazon cu respect, într-un mod poetic și impresionist.”

Numit ambasador UNESCO în 1993, Jean-Michel Jarre este implicat în multe proiecte remarcabile pentru toleranță și pluralism cultural, precum și pentru apărarea naturii și a mediului. Pentru proiectul “AMAZÔNIA”, Jarre a colaborat activ cu echipa de știință a Muzeului de Etnografie din Geneva (MEG) pentru a restabili și a replica identitatea audio a pădurii și a oamenilor care o locuiesc. Expoziția începe pe 7 aprilie la Filarmonica din Paris și va putea fi urmărită ulterior în orașe precum São Paulo, Rio de Janeiro, Roma și Londra.

Pre-save-Link: https://jean-michel-jarre.lnk.to/Amazonia_Presave

 

 

Păreri?

 

Posted on

VERNISAJ | Sensul Sculpturii, expoziția Kunsthalle Bega Timișoara, călătorește: din 4 martie 2021 devine Sensul Sculpturii la Galeria Sector 1

Galeria Sector 1 inaugurează programul curatorial al anului 2021 alături de Kunsthalle Bega, cu expoziția Sensul Sculpturii, artiști: Apor – Nimbert Ambrus, Dona Arnakis, Rudolf Bone, Teodor Graur, Oláh Gyárfás, Roxana Ionescu, Adi Matei, Alex Mirutziu, Vlad Nancă, Mihai Olos, Andrei Pituț, Bogdan Rața, Patricia Teodorescu, Ion Toderașcu, Napoleon Tiron, Casandra Vidrighin, curator Liviana Dan.

 

Deschiderea expoziției va avea loc joi, 4 martie 2020, de la ora 15:00, până la ora 21:00, la Galeria Sector 1, în cadrul Combinatului Fondului Plastic, Strada Băiculești nr. 29. Expoziția va putea fi vizitată în perioada 5 martie – 20 aprilie 2021, de marți până sâmbătă, între orele 14:00-19:00, iar duminica și lunea, cu programare prealabilă.

 

 

 

 „Fragilitatea primește dimensiuni politice”

„La Kunsthalle Bega, evidența vizuală se concentra pe conceptualism și se accepta disconfortul sculpturii. Se accepta contaminarea sculpturii de către instalație și căderea unor mituri – mitul soclului, mitul materialului… Sculptura era evaluată după criterii estetice – tactilitate, opticalitate,

sensibilitate activă…

 

La Galeria Sector 1, estetica este pop-barocă, între crossover și o seducție specială, folosind constructivismul și minimalismul. În termenii instalației, sculptura are un impact dramatic, imediat. Există o reinvestire în obiect, care nu mai este nici solid, nici monumental. Cotidianul, natura, viața planetei, fragilitatea și efemeritatea primesc dimensiuni politice. Fantezia devine un fascinant proces de eliberare.”

Liviana Dan, curator

 

Sensul Sculpturii. Artiștii

 

Apor – Nimbert Ambrus (n. 1997) a absolvit secția de sculptură a Facultății de Arte și Design Timișoara în 2020, în prezent fiind masterand al aceleiași facultăți. Este preocupat de relația dintre desen, spațiu și volum, materie și mișcare.

 

Dona Arnakis locuiește în Timișoara și lucrează în mediul digital, sculptural, al instalațiilor, dar, cel mai mult, desenează. Pe suprafețele mari folosește cărbunele, iar pe cele mici, linerul. O poate inspira orice, de la propria persoană, până la mobila din casă și mai departe. Din 2011 până în 2018 a studiat grafica și sculptura la Faculatea de Arte și Design din Timișoara. În 2018 a prezentat expoziția personala The Method Was Yesterday, curatoriată de Liviana Dan, la Fundația Calina, iar în 2019 a participat împreună cu un grup de 10 artiști din generația ei la deschiderea spațiului Kunsthalle Bega, cu expoziția Seeing Time. În același an a făcut parte din Pavilionul Supercontemporan Art Safari, curatoriat de Mihai Zgondoiu. O preocupă forma organică a lucrurilor și corpurilor.

 

Rudolf Bone (n. 1951) trăiește și lucrează în Oradea. În 1976 a absolvit Institutul de Arte Ioan Andreescu, Cluj. Din 1984, este membru al Atelierului 35 (tânăra secțiune a Uniunii Artiștilor Plastici din România). În 1993 și-a distrus cea mai mare parte a arhivei și a lucrărilor sale și s-a retras din mediul artistic. Se reîntoarce în artă în 2009. Expoziții personale: DICE/Zaruri, Galeria Plan B, Berlin (2010); Memory of Form/Memoria formei, Galeria Konstant, Oradea (2010); B,O,N,E. square², Galeria de arte vizuale, Oradea (2009). Selecție expoziții de grup: Ex-East, past and recent stories of the Romanian Avant-Garde/Ex-trecut, trecut și povestiri recente ale avantgardei românești, Espace Niemeyer, Paris (2019); DOUBLE HEADS MATCHES. A selection of contemporary artworks from four Romanian private collections (o selecție de lucrări de artă contemporane din patru colecții românești private), Galeria New Budapest, Budapesta (2018); Track Changes/Urmărește schimbările, curator Plan B la Mendes Wood DM, Sao Paolo (2016); Appearance and Essence/Aparență și esență, Prima ediție ArtEncounters, Timișoara (2015); Between the Lines/Printre rânduri, Galeria Plan B, Cluj (2014); Line and Erasure/Linie și ștersătură, cu Dan Perjovschi, Kunstverein Ludwigsburg (2012); Just Another Brick in the Wall/Doar o altă cărămidă în perete, Galeria Barbara Seiler, Zürich (2012); Allegory 1/Alegoria 1, Festivalul de Performance, Bistrița (1991); Human Body Expression/Expresia corpului uman, Atelier 35, Galeria Mercur, Oradea (1985).

 

Teodor Graur (n. 1953) trăiește și lucrează în București. A absolvit Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu, în 1978. A început să activeze pe scena de artă contemporană la începutul anilor ’80, realizând lucrări de tip performance, fotografie, sculptură, pictură și instalație. În ultimii ani, artistul s-a concentrat pe o serie de obiecte care constituie un muzeu nostalgic și ironic deopotrivă. Relația uneori nostalgică, alteori critică a artistului cu obiectele adunate și reciclate devine vizibilă în lucrările sale de ansamblu: „monumente ecologice”, „monumente funerare”, „monumente interioare”. Graur este co-fondator al grupului de artiști Euroartist București (activ în perioada 1994 – 1996). Dintre expozițiile sale recente, amintim: Mostră de artă contemporană europeană de Teodor Graur, Nicodim Gallery, Los Angeles (2018, solo); Notes on a Landscape, expoziție centrală în cadrul Art Safari, București (2017); Natura-Cultură/ Star & Grey (Made in Romania), Galeria Nicodim, București (2016, solo); M, Plan B Cluj-Napoca (Teodor Graur & Cristian Rusu) (2016); Nostalgia, tranzit.ro, București (2014, solo); Articole de interior…, Galeria Nicodim, București (2013, solo); Muzeul x 3: Totalitar, Modernist, Balcanian, Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Național Brukenthal, Sibiu (2012, solo); The Hero, the Heroine and the Author, Muzeul Ludwig, Budapesta (2012); Teodor Graur 2012, Club Electroputere Craiova (2012, solo); Unu și cu unu fac unu, Galeria Nicodim, București (2012); Balcanian XXI, Muzeul Țăranului Român, București (2011, solo); Romanian Context: From Pop-Art to Genuine Design, Galeria Anca Poterașu, București (2011); Remodern, Galeria Anticariat Curtea Veche, București (2010); When History Comes Knocking, Galeria Plan B, Berlin (2010); Made in East Europe (instalație), Galeria Fabs, Varșovia (2006, solo); T. G. – Lucrări din anii ’80 & ’90 din colecția autorului, Galeria HT003, București (2004, solo); Blood & Honey – Future’s In the Balkans, Sammlung Essl, Vienna (2003); In Search of Balkania, Neue Galerie, Graz (2002); Walk (fotografie), Galeria Nouă, București (2002); Transitionland, Muzeul Național de Artă al României, București (2000). Graur a participat la Bienalele Internaționale de Artă de la Veneția (1997), Istanbul (1995), São Paolo (1994) și, recent, la Bienala Art Ecounters (Timișoara, România). A colaborat cu revistele Arta și Artelier.

 

Olàh Gyàrfàs (n.1975) trăiește și lucrează la Tușnad nou. Absolvent al Facultății de Arte și Design Timișoara, 2001, Secția Design textil, este bursier la Facultatea de Arte aplicate din Budapesta din 1999. Între 2005 -2011 este designer, fondator al brandului Rozalb de Mura, iar din 2012, designer al brandului Patzaikin. În 2010 urmează rezidența la IASPIS+, în Stockholm, Suedia, cu grupul Rozalb de Mura, iar în 2012, rezidența la Art Bellwald, Bellwald Canton Wallis, Elveția. În 2020 expune „Szénaizmok szalaghegyen /Mușchi de fân pe munte de panglici“ la Kunsthalle Bega, Timișoara.

 

Roxana Ionescu este artistă stabilită în România. Este absolventă a Facultāții de Arte Plastice, Secția Sculptură, din cadrul Universității de Arte și Design Cluj-Napoca, unde și-a susținut și masteratul în Sculptură și Instalație în perioada 2002-2004 și unde, începând din 2018, studiază în calitate de doctorand. O selecţie de lucrări recente include: Sculpture for the Mind, serie de instalații performative video, expusă la Centru de Interes din Cluj Napoca (centruldeinteres.art), în 2018, respectiv, 2019 (în lucru, 2017 – prezent); Air Confort, expusă la Muzeul Național de Artă Brukenthal, Galeria de Artă Contemporană, Sibiu, instalație (2008); Insideout, instalație exspusă în Cluj-Napoca, Sala Transilvania, Galeria Fundației Tranzit, și în Sibiu, la Muzeul Național de Artă Brukenthal, Galeria de Artă Contemporană, seria de final a instalației fiind expusă la Casa Teutch (2002-2007). În perioada 2008-2010, artista a susținut discursuri publice și private despre relația dintre artă și spirit în Wisconson, SUA, MonetVille și Quebeck, Canada. În perioada 2009-2017, a studiat și predat în privat desen, compoziție și 3D în forme de artă contemporană.

 

Adi Matei (n. 1980) este artist stabilit în România, care lucrează obiect și instalație video. A absolvit Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca în 2004, cu o bursă la Școala Regională de Arte Frumoase din Nantes. În 2012, a câștigat Grantul Constantin Brâncuși, rezidență la Cité des Arts Paris, a realizat prima sa expoziție de artist – MOON SHUFFLE – la Galeria de Artă Contemporană din Sibiu și a participat la Programul Krinzinger Projecte, organizat în Ungaria. În 2013, Adi Matei expune alături de alți artiști români în cadrul Bienalei de la Veneția, la Galeria Nouă a Institutului Cultural Român.

 

Alex Mirutziu. Practica lui Alex Mirutziu interoghează mediul ontologic al „rămânerii”, explorând conflictul dintre dorință și acțiune strategică. Influențat de filosofie, literatură și design, chestionează politicile incontinenței și a iraționalului integrității corporale pentru o înțelegere mai acută a propriei noastre umanități.

 

Vlad Nancă (n. 1979) este absolvent al secției Foto-Video din cadrul Universității Naționale de Artă din București. Primele lucrări ale artistului conțin simboluri politice și culturale, acesta folosind adeseori jocuri de cuvinte pentru a evoca nostalgia, făcând referire la istoria recentă a României și a Europei de Est și provocând climatul social și politic al momentului. În prezent, Nancă este interesat de spațiu (spațiul din natură, spațiul ca arhitectură, spațiul public, spațiul cosmic), interes care se materializează în sculpturi, obiecte și instalații.

 

Mihai Olos (1940 – 2015) a fost unul dintre cei mai proeminenți artiști români din generația care s-a impus la sfârșitul anilor ’60, cunoscut pentru abordarea distinctivă a limbajului vizual folosit prin intermediul principiilor fundamentale care defineau țara sa natală, Maramureș, precum tradiția, natura, cultura populară. Interesat de diverse medii – pictură, sculptură, happening, land art și chiar literatură – a dezvoltat un sistem conceptual coerent format din structuri morfologice modulare care l-a condus către Orașul Universal, proiectul său utopic, Olospolis, care ar „traduce” structura obiectelor simbolice tradiționale în modele pentru o construcție urbană extinsă pentru viitor. Influențele constructivismului, abstracționismului și ale implicării sociale l-au plasat încă de la începutul carierei sale artistice printre cei mai experimentali artiști din România. Participarea sa la Documenta 6 (1977), organizată la Free International University, fondată de Joseph Beuys, a pus bazele unei îndelungate prietenii cu însuși fondatorul universității, un admirator al acțiunilor și sculpturilor sale.

 

Selecție expoziții: Folklore, Centrul Pompidou-Metz, Metz (2020); VĂZÂND ISTORIA – 1947-2007. COLECȚIA MNAC, Muzeul Național de Artă Contemporană, București (2019); Perspectives, BOZAR Centre for Contemporary Art, Bruxelles (2019); Mihai Olos, Centrul Pompidou – Atelier Brâncuși, Paris (2018); Efemeristul. O retrospectivă Mihai Olos, Muzeul Național de Artă Contemporană, București (2016); Olospolis, Plan B, Berlin (2016); Aparență și esență, ArtEncounters, ediția I, Timișoara (2015); Muzeul Național Brukenthal Sibiu, România (2010); Muzeul de Artă, Baia Mare, România (2009); Trienala Internațională de Sculptură mică, Murska Sobota, Slovenia (2001); Galeria de Artă, Baia Mare, România (2000); Künstlerhaus Schloß Wiepersdorf, Germania (1993); Tripodul de Aur, Schaubühne, Berlin (1993); Bienala de la Veneția, ediția 39, lucrare încadrată în instalația Capitalul spațiu 1970-1977 de Joseph Beuys (1980); Documenta 6, Kassel, în cadrul Free International University a lui Joseph Beuys (1977); Mihai Olos, Muzeul Maramureșului, Sighet, România (1976); Arta și Orașul, Galeria Nouă, București (1974); Trienala de la Milano (1968).

 

Andrei Pituț (n. 1991) trăiește şi lucrează în Timișoara. În anul 2020 a absolvit secția de sculptură a Facultății de Arte şi Design din Timișoara, în prezent fiind doctorand în cadrul aceleași facultăți. Andrei Pituț a participat în 2019 la expozițiile Seeing Time, Kunsthalle Bega, Timișoara şi Art Safari – young blood. Arta timpului tău, București. Îl preocupă relația dintre materialele abandonate şi mediul urban.

 

Bogdan Rața (n. 1984) este artist, lector universitar, co-fondator al Kunsthalle Bega și inițiator al Bibliotecii Pavilion.  În 2017 a coordonat împreună cu Alina Cristescu proiectul educațional ARTISTHETEACHER. A avut expoziții personale la Slag Gallery, New York; Galeria Farideh Cadot, Paris; MNAC București; Nasui Collection & Gallery, București și la Fundația Calina, Timișoara. Bogdan Rața a participat în proiecte curatoriale la Paris, Moscova, Liverpool, Veneția, Dublin, New York, București, Sankt Petersburg, Porto, Kiev, Istanbul, Timișoara, Baia Mare.

 

Patricia Teodorescu (n. 1972) trăiește și lucrează în București. A studiat la Universitatea Naţională de Arte Bucureşti, Departamentul de Sculptură, profesor Napoleon Tiron, și este activă în noile media. Proiectele sale implică multimedia, video, instalații, performance, desen, sculptură, pictură și lucrul cu mediul înconjurător. Este o artistă conceptuală interesată de teme filosofice, ecologice și sociale. A expus la Muzeul Naţional de Artă Contemporană Bucureşti, România; la NGBK, Berlin, Germania; la Casino Luxemburg – Forum d’art contemporaine, Luxemburg; la Renaissance Society Chicago, SUA; la The Kitchen, NYC, SUA; la Tate Modern, London, UK; la Sammlung Essl și KulturKontakt, Austria, Vienna; la Centrul Contemporan de Artă Konkordia, Vršac, Serbia; la Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Naţional Brukenthal, Sibiu, România; ICR Viena, Austria, Varșovia, Polonia, Timișoara, Constanța și Bucuresti. În 1997, a primit bursa pentru sculptură acordată de Uniunea Artiştilor Plastici din România, în 2005, premiul I oferit de Centrul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti, România, iar în 2012 este aleasă artista video pentru Video Edition/ 2012 de către KulturKontakt, Viena, Austria. În 2016, i se acordă Premiul UAP pentru Multimedia pe anul 2015 și Premiul special, la Arte în București. Este selector, manager și producător din 2008 la StudioARTE (artist run space) și co-fondator al  proiectului Noaptea Devoratorilor de Videoart, în cadrul evenimentelor anuale NAG, co-autor al proiectului pedagogic Time Based Art din 2014, selector în proiecte curatoriale în cadrul Arte în București, evaluator artistic din 2016.

 

Ion Toderașcu (n. 1994) este sculptor, absolvent al Facultății de Arte și Design Timișoara. A participat  la expoziția Seeing Time, curatoriată de Liviana Dan la Kunsthalle Bega și a expus în proiecte curatoriale la Chișinău, București, Pécs, Sibiu și Timișoara. Este interesat de relația dintre sculptură, alimente, obiecte și consumerism.

 

Napoleon Tiron. Cu o operă provocativă şi inovatoare, Tiron radicalizează şi extinde definiţia sculpturii, punând mereu accentul pe materialitate, desen, pe legătura dintre operă şi privitor, operă şi context. Învaţă cu Boris Caragea, de la care preia textura extravaganţei, şi devine el însuşi profesor la Universitatea Naţională de Artă din Bucureşti, unde pregăteşte câteva generaţii de artişti de la Aurel Vlad, la Patricia Teodorescu. Tiron mediază între un trecut extrem/logica sculpturii inseparabilă de logica monumentului, logica sculpturii ca reprezentare comemorativă, piedestalul ca parte importantă a structurii/ şi prezent/ disoluţia modernistă a noţiunii de sculptură ca personificare a formei plastice, logica monumentului distrusă gradual, accent pe instalaţie şi expunere. Au rămas ca reper câteva expoziţii intitulate strict Sculptura, Galeria Simeza, curator Anca Arghir, 1976; Sala Dalles, curator Dan Hăulică, 1986; Pavilionul României, Bienala de la Veneţia, comisar Dan Hăulică, 1988. În 2012, expune la Galeria Calina, curatoare Liviana Dan, și la Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Național Brukenthal din Sibiu, curatoare Liviana Dan și Anca Mihuleț.

 

Casandra Vidrighin. Modul de abordare a lucrărilor Casandrei Vidrighin este un proces artistic la baza căruia stă și un material de cercetare, de observare și analiză, rezultatul fiind un gen de exprimare culturală autentică, cu accente radicale. Prin această poziție radicală, cu care artista se identifică, analizează spații, obiecte, imagini, dimensiuni emoționale, cu care stabilește o legătură și astfel intră într-o libertate de exprimare, care se află în strânsă legătură cu locul. Munca ei este legată de un provizorat prin modul în care a ales să facă vizibilă arta sa. Creativitatea vizavi de non-spațiile de exprimare devine pentru Casandra Vidrighin spontană și curajoasă, căutând oameni și locuri cu care să stabilească o legătură. În 2016, acceptă provocarea și împreună cu încă 6 artiști, care trăiesc și vor să expună la Sibiu (orașul natal în care trăiește), aderă la o formă de manifestare artistică sub numele de Grupul Nostru. S-a implicat în modul de funcționare și direcționare a platformei grupului; o platformă critică de artă contemporană, legată în primul rând de lipsa spațiilor de exprimare artistică din oraș și indiferența autorităților pentru susținerea unui astfel de loc. Această platformă devine inconfundabilă legal, civic, uman. Stilul de acțiune nu este unul seducător. Absolventă a Facultății de Artă Vizuală la Universitatea din Oradea, Casandra Vidrighin își desfășoară activitatea la Sibiu, implicându-se în câteva proiecte de educație artistică ca profesor, la Palatul Copiilor din Sibiu și la Fundația Logomedica. Ea dezvoltă un atelier de desen cu copii preșcolari, acordând o atenție deosebită expresivității desenului spontan.

 

 

Galeria Sector 1

În viziunea galeriei de artă contemporană Sector 1, artistul are misiunea de a crea liber, fără constrângeri.  Armonizând două direcții, galeria găzduiește, pe de o parte, operele artiștilor – creatori de conținut, iar pe de altă parte, devine un spațiu al iubitorilor de artă care sprijină inițiativele creative.

 

Galeria Sector 1 s-a deschis în 2017, cu vernisajul expoziției de grup a șapte artiști tineri clujeni – Radu Băieș, Istvan Betuker, Norbert Filep, Pavel Grosu, Lucian Popăilă, Marcel Rusu, Alexandra Șerban – alături de artistul invitat Ioan Sbârciu. Au urmat expoziții personale ale fiecăruia dintre aceștia. Cea de-a doua expoziție de grup, Bluebird, a fost evenimentul care a închis acest prim moment al Galeriei Sector 1. Au urmat Mother Tongue, o expoziție a 17 artiști contemporani, și  Frumusețe conștientă, prima expunere a unei părți din patrimoniul de lucrări al artistei Yvonne Hasan într-o galerie de artă privată. Programul curatorial al anului 2020 a debutat cu duo show-ul Stare de grație. Betuker / Gaspar, dezvăluind fragmente din intimitatea creativă al artiștilor Istvan Betuker, pictor, și Szilard Gaspar, sculptor, artist de performance și pugilist profesionist și a continuat cu expoziția Frame, a artiștilor Arantxa Etcheverria – ale cărei lucrări „par adevărate decrete estetice în care structura se decantează, creând în același timp referiri la mistic și ocult” și Carlos Caballero – având „o rigoare metafizică extremă, deși inefabilul formelor destramă contururile, care par să se scufunde în fundalul pictural astfel încât chiar perimetrul lor să se dovedească mobil”. Expoziția a fost curatoriată de Domenico De Chirico.

 

 

Măsuri sanitare și sugestii de vizitare a expoziției

În Galeria Sector 1 este permisă prezența a maximum 50 de persoane simultan, cu respectarea regulilor de distanțare. Purtarea măștii este obligatorie pentru personalul galeriei și pentru vizitatori. Accesul în sală va fi permis după ce aceștia își vor dezinfecta mâinile la distribuitorul de gel hidroalcoolic. În expoziție, vizitatorii sunt rugați să păstreze, între ei, distanța fizică de 2 m.

 

În ciuda vremurilor nesigure pe care le trăim, Galeria Sector 1, asemeni multor altor galerii și muzee, alături de curatorii și artiștii săi, se adaptează prezentului și va găsi soluții inovatoare pentru a continua să expună arta și în timpul pandemiei. Întrucât situația actuală continuă să ne redefinească parcursul firesc al vieții de zi cu zi, ceea ce putem face pentru a nu ne pierde este să transformăm limitările într-o sursă de inspirație. Să creem o „nouă normalitate”, în care arta să fie înțeleasă și folosită concret ca un spațiu esențial în această perioadă, iar galeriile să își recalibreze sensul pentru cât mai mulți dintre noi. Cultura vizuală și antreprenoriatul cultural pot rămâne sau reveni, după caz, la o normalitate care nu este nevoie să fie  afectată de „distanțarea socială”.

 

 

Expoziția: Sensul Sculpturii

Artiști: Apor – Nimbert Ambrus, Dona Arnakis, Rudolf Bone, Teodor Graur, Oláh Gyárfás, Roxana Ionescu, Adi Matei, Alex Mirutziu, Vlad Nancă, Mihai Olos, Andrei Pituț, Bogdan Rața, Patricia Teodorescu, Ion Toderașcu, Napoleon Tiron, Casandra Vidrighin

Curator: Liviana Dan

Data vernisajului: 4 martie 2020, de la ora 15:00, până la ora 21:00

Perioada expoziției: 5 martie – 20 aprilie 2021, de marți până sâmbătă, între orele 14:00 – 19:00, iar duminică și luni, cu programare prealabilă

Galeria Sector 1, str. Băiculești, nr. 29, în cadrul Combinatului Fondului Plastic

Acestea fiind spuse, vă invit cu drag, apoi vă aștept cu impresii!

Posted on

Expoziția „Lights on! Fellini’s 8 ½”, la București | Noaptea Albă a Galeriilor

Expoziția Lights on! Fellini’s 8 ½, inaugurată de TIFF în august, la Cluj-Napoca, poate fi văzută și la București, până pe 7 noiembrie, la finalul anului centenar Federico Fellini.

Vernisajul va avea loc vineri, 2 octombrie, de la ora 19:00, la Galeria Galateca (Str. C.A. Rosetti, nr. 2-4) în cadrul Nopții Albe a Galeriilor, o seară specială care include și proiecția a două filme dedicate celebrului regizor italian.

Lumea extraordinară a lui Fellini prinde viață prin obiectivul fotografului Paul Ronald, care a capturat momente de neuitat de pe platoul de filmare al producției 8 ½, surprinzându-i pe Fellini, pe seducătorul Marcello Mastroianni sau pe fermecătoarea Claudia Cardinale în momente de respiro, pregătindu-se de filmare sau discutând.

Fotografiile au rămas nepublicate decenii întregi, până când Paul Ronald i-a oferit lui Antonio Maraldi, responsabil pentru Centro Cinema Città di Cesena, negativele filmelor realizate în 1963. Selecția a luat forma acestei expoziții, curatoriată chiar de Maraldi. O expoziție dedicată maestrului luminii și viselor, Fellini.

În programul vernisajului intră și proiecția a două filme:

📌 Fellini fine mai (2019), de Eugenio Cappuccio, un documentar cu materiale inedite despre „lumea secretă” a unuia dintre cei mai influenți cineaști din istoria cinematografiei.

📌 Il lungo viaggio Fellini (2006), un scurtmetraj de animație produs de Regiunea Emilia-Romagna și de Fundația Federico Fellini, cu desene realizate de regizor (un pasionat caricaturist) și cu vocea poetului Tonino Guerra pe fundal.

Vă invit cu drag!