DELTA BUCUREȘTIULUI vine în cinematografe din 23 septembrie

Delta Bucureștiului, în regia Evei Pervolovici, va putea fi văzut în cinematografe din 23 septembrie. Filmul documentar, al doilea al regizoarei cunoscută deja publicului pentru Marussia (2013), spune, prin vocea actrițelor Sandrine Bonnaire și Ada Condeescu, povestea unui teren viran.

În anii ‘50-‘60, la Bucureşti, nişte deţinute politice dau naştere copiilor lor într-una dintre cele mai frumoase mânăstiri din Europa centrală şi de est, transformată ulterior în Închisoarea Văcăreşti.

Astăzi, o vegetaţie sălbatică a pus stăpânire pe aceste locuri, formând un ecosistem întins pe câteva hectare cu specii protejate de plante și animale, un parc natural protejat.

„Delta Bucureștiului înseamnă cinci ani de filmare într-un loc în care am copilărit, un loc care a devenit un adevărat microcosmos urban, dar, mai presus de toate, pentru mine, acest proiect e despre întâlnirile extraordinare cu femei care au născut acolo, în pușcărie.

M-am bucurat și m-am emoționat de diferitele reacții ale publicului internațional. Dar Delta Bucureștiului se adresează în primul rând spectatorilor din România. Este un film ancorat în istoria noastră recentă și în același timp un semn de întrebare aruncat spre viitor. Mă bucur că din luna Septembrie voi însoți prin toată țara filmul, voi avea ocazia de a răspunde la întrebări și de a purta un dialog cu un public cât mai larg.” spune Eva Pervolovici.

Filmul a avut premiera în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania și a fost expus ulterior la MARe – Muzeul de Artă Recentă, iar spectatorii bucureșteni au avut ocazia să-l vadă într-o avanpremieră la Grădina cu filme, urmând ca din 23 septembrie să poată fi văzut și în cinematografe.

Delta Bucureștiului, scrie Victor Morozov pentru Films in Frame, „e o poveste urbană care traversează decenii, regimuri politice, regimuri de existență… E o lecție straubiană, în definitiv: dă locului timp să existe, dă spectatorului timp să înțeleagă că pe locul acela s-au petrecut transformări grave, iar apoi locul însuși va prinde să vorbească, chemând – ca într-o supraimpresiune istorică – tot trecutul, făcându-l complet străveziu pentru privirea noastră.”

Premiat în 2021 la Toronto International Women Film Festival – Cel mai bun documentar, Berlin Film Week – Cel mai bun scenariu și nominalizat la Ethocineca, Viena, pentru premiul de Excelență în Antropologie Vizuală, Delta Bucureștiului este o producţie Marmitafilms și Strada Film Internațional în co-producţie cu Neyrac Films, realizată cu sprijinul Centre National du Cinéma et de l’Image Animée, Centrului Național al Cinematografiei, La Région Nouvelle-Aquitaine et La Région Ile-de-France în parteneriat cu CNC, Societatea Română de Televiziune , La PROCIREP Société des Producteurs, L’ANGOA, La SCAM și SACEM. Un proiect sprijinit de EAST EUROPEAN FORUM 2017.

Pe pagina de Instagram @deltabucurestiului spectatorii pot experimenta o călătorie vizuală în lumea filmului iar pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/deltabucurestiului pot afla mai multe detalii despre Delta Bucureștiului și echipa care a lucrat la realizarea sa.

Acestea fiind spuse, vă invit cu drag, apoi vă aștept cu impresii!

43 Post Views

CINEVARA #4 aduce capodoperele cinematografiei japoneze la Rezidența9

Rezidența9 anunță a patra ediție CINEVARA #4: Summer in Japan. În programul curatoriat de Richard Peña, profesor la The School of The Arts, Columbia University, și fost director de programe al Film Society of Lincoln Center din New York, se regăsesc anul acesta șase capodopere ale cinematografiei japoneze produse în ultimul secol de faimoasa companie de film Shochiku. Înființată în 1895, Shochiku are în portofoliu filme ale celor mai importanți și inovatori regizori japonezi.

CINEVARA #4 se va desfășura în perioada 14 iulie – 18 august, filmele fiind proiectate outdoor, în grădina Rezidenței9 (I.L. Caragiale 32), în fiecare joi seară, de la ora 21:00. Biletele au fost puse în vânzare pe Eventbook.ro.

Programul se va deschide pe 14 iulie, cu tulburătorul Tokyo Story / Poveste din Tokio, film regizat de Yasujirô Ozu în 1953. O meditație profundă despre relația dintre părinți și copii, Tokyo Story urmărește povestea unui cuplu de vârstnici care pleacă într-o călătorie prin Japonia pentru a-și vizita copiii. Dar aceștia par mai degrabă deranjați de prezența lor decât bucuroși să îi revadă.

Tokyo Story 

Considerat un film de referință pentru estetica regizorului Kenji Mizoguchi, un obișnuit al festivalurilor de la Cannes sau Veneția, Povestea Ultimelor Crizanteme / The Story of the Last Chrysanthemums (1939) e bazat pe o serie de întâmplări reale: un tânăr artist, fiul adoptat al unui actor celebru, află că este apreciat doar pentru influența tatălui, nu și pentru talent. Decis să își ia destinul în propriile mâini, pleacă de acasă ca să-și construiască o carieră independentă. Îl urmează una dintre bonele familie, îndrăgostită de el într-un timp în care relațiile între clase sociale erau interzise. Povestea Ultimelor Crizanteme va fi proiectat joi, 21 iulie.

Câștigător a nu mai puțin de șase trofee, inclusiv pentru cel mai bun film, la Premiile Academiei de Film Japoneze în 1980, Răzbunarea este a mea / Vengeance Is Mine urmărește viața unui bărbat violent, fugărit de poliție prin toată țara. Scăparea lui pare a fi o femeie misterioasă, de care se îndrăgostește. Dar cât poate rezista iubirea dintre doi fugari? Filmul regizat de Shôhei Imamura (dublu câștigător al premiului Palme d’Or la Festivalul de la Cannes) va fi proiectat joi, 28 iulie.

Un gangster Yakuza, proaspăt eliberat din închisoare, este eroul filmului Floare Palidă / Pale Flower regizat de Masahiro Shinoda în 1964. Încercând să se acomodeze cu noile ierarhii ale violentei organizații mafiote din care face parte, gangsterul o ia sub protecția sa pe o tânără frumoasă și bogată, fascinată de viața underground din oraș. Filmul va fi proiectat joi, 4 august.

Floare Palidă

Bazat pe o poveste clasică japoneză, Iazul Demonilor / Demon Pond este o incursiune fascinantă în mitologia japoneză. Lacul de lângă un mic sat este populat de creaturi magice, care intervin in viața oamenilor aducând cu ele răzbunare, tragedii, dar și puterea iubirii adevărate. Filmul regizat de Masahiro Shinoda va fi proiectat pe 11 august.

CINEVARA se încheie pe 18 august cu Povestea Crudă a Tinereții / Cruel Story of Youth (1960). Prin filmele sale, regizorul Nagisa Oshima este unul dintre inițiatorii „noului val” al cinematografiei japoneze, iar Povestea crudă a tinereții este un exemplu perfect pentru acest curent: un film intens, despre sexualitate, dragoste și relația toxică dintre doi tineri.

Acestea fiind spuse, vă invit cu drag, apoi vă aștept cu impresii!

47 Post Views

Începând de vineri în cinematografe: Uneori ninge cu zăpadă, alteori cu întuneric

După premiera națională din cadrul Zilelor Filmului Românesc de la TIFF, Uneori ninge cu zăpadă, alteori cu întuneric, cel mai nou film semnat de Gabriel de Achim, va putea fi văzut începând de vineri în cinematografele din: București (Cinema City Cotroceni, Cinema Elvire Popesco, Cinema Europa, Cinema Muzeul Țăranului, Happy Cinema, Union), Arad (Cinema Arta), Brașov (Cinema City AFI), Cluj (Cinema Arta, Cinema Victoria), Constanța (Cinema City Park), Craiova (Cinema Patria), Iași (Cinema Ateneu), Lugoj (Cinema Bela Lugosi), Oradea (Cinema Palace), Pitești (Cinema Trivale), Ploiești (Cinema City Shopping City), Sfântu Gheorghe (Cinema Arta by Cityplex), Sibiu (Cinema Arta, CineGold), Timișoara (Cinema City Shopping City).

Mai mult, spectatorii se vor putea întâlni cu regizorul și parte din echipa filmului la proiecțiile speciale din:
Oradea – vineri, 1 iulie, ora 18:00 la Cinema Palace,
Arad – vineri, 1 iulie, ora 21:00 la Cinema Arta,
Timișoara – sâmbătă, 2 iulie, ora 19:30 la Cinema City Shopping City,
Brașov – vineri, 8 iulie, ora 19:30 la Cinema City AFI, urmând să mai fie anunțate altele și în alte orașe.

“Un film fascinant despre suferință și sens” (Cineuropa), Uneori ninge cu zăpadă, alteori cu întuneric | Snowing Darkness relatează întâmplările prin care trece Teo, un regizor care repetă cu actorii pentru un nou proiect. Subiectul, autobiografic, este derutant încă de la început: frământările unui regizor care pune în scenă o piesă de teatru despre drama pe care o trăiește după moartea fetiței lui, în urma unei boli incurabile. Pe măsură ce înaintează, povestea compusă din cinci variante de lucru, în care singurele personaje constante sunt el, soția și fetița lor, scoate la suprafață episoade incerte, la limita dintre viață și ficțiune, accentuând dilemele. Frământările apar la fiecare secvență din viața camuflată fie în piesa de teatru, fie în filmul care pare să nu aibă început și sfârșit ori în detaliile cotidiene care uneori o fac când ambiguă, când comic-absurdă, când insuportabilă.

Filmul este cel de-al treilea lungmetraj al regizorului, cunoscut publicului pentru: Ultima zi, lansat în 2016 și Visul lui Adalbert în 2011, dar și pentru îndrăgitul serial de televiziune Las Fierbinți pe care îl co-regizează.

Din distribuța filmului produs de Mandragora fac parte actorii: Bogdan Dumitrache, Anca Androne, Luiza Gherghinescu, Gheorghe Ifrim, Rolando Matsangos și Silvana Mihai iar scenariul este semnat de Gabriel de Achim și Cosmin Manolache. Adrian Iurchevici este directorul de imagine, muzica originală a filmului a fost compusă de Vlaicu Golcea, iar producătorii filmului sunt Anca Puiu și Smaranda Zărnoianu.

Filmul a avut premiera mondială în selecția competițională Rebels With A Cause din cadrul celei de-a 25-a ediție a PÖFF – Tallinn Black Nights Film Festival 2021 și este realizat cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, Dacin Sara și al Societății Române de Televiziune. Uneori ninge cu zăpadă, alteori cu întuneric este produs de Mandragora și distribuit în România de Iadasarecasa și va putea fi văzut de spectatorii din întreaga țară începând de vineri.

Păreri?

https://youtu.be/sW1QkUcmA2Y

77 Post Views

Uneori ninge cu zăpadă, alteori cu întuneric … în cinematografe din 1 iulie

Cel mai nou film semnat de Gabriel de Achim, Uneori ninge cu zăpadă, alteori cu întuneric, va putea fi văzut din 1 iulie, în premieră, în cinematografe, imediat după proiecțiile din cadrul Zilelor Filmului Românesc de la TIFF. Spectatorii din Cluj vor fi astfel primii ce vor putea urmări filmul pe un ecran de cinema, joi, 23 iunie, de la ora 15:45 la Cercul Militar și vineri, 24 iunie, ora 12:30, la Cinema Victoria.

Uneori ninge cu zăpadă, alteori cu întuneric | Snowing Darkness relatează întâmplările prin care trece Teo, un regizor care repetă cu actorii pentru un nou proiect. Subiectul, autobiografic, este derutant încă de la început: frământările unui regizor care pune în scenă o piesă de teatru despre drama pe care o trăiește după moartea fetiței lui, în urma unei boli incurabile. Pe măsură ce înaintează, povestea compusă din cinci variante de lucru, în care singurele personaje constante sunt el, soția și fetița lor, scoate la suprafață episoade incerte, la limita dintre viață și ficțiune, accentuând dilemele. Frământările apar la fiecare secvență din viața camuflată fie în piesa de teatru, fie în filmul care pare să nu aibă început și sfârșit ori în detaliile cotidiene care uneori o fac când ambiguă, când comic-absurdă, când insuportabilă.

„Mă bucur că filmul poate fi văzut, în sfârșit, în cinema. Și cu atât mai mult cu cât premiera națională o să fie la Cluj, la TIFF, un loc foarte special pentru filmele românești și nu numai. Și chiar dacă filmele mele par a fi din ce în ce mai depresive, nu vă lăsați păcăliți – sunt fericit că încă le mai pot face! Sunt atât de bucuros că apare în cinematografe încât am să vi-l și povestesc pe scurt, chiar dacă risc un spoiler major, poate nu ajungeți, totuși, la premieră: <S-a întîmplat ceva. Luna a luminat camera. Dumnezeu o știa>.” spune Gabriel de Achim care îl citează pe Tomas Tranströmer.

Filmul produs de Mandragora este cel de-al treilea lungmetraj al regizorului, cunoscut deja publicului pentru: Ultima zi, lansat în 2016 și Visul lui Adalbert în 2011, dar și pentru îndrăgitul serial de televiziune Las Fierbinți.

Din distribuțe fac parte actorii: Bogdan Dumitrache, Anca Androne, Luiza Gherghinescu, Gheorghe Ifrim, Rolando Matsangos și Silvana Mihai iar scenariul este semnat de Gabriel de Achim și Cosmin Manolache. Adrian Iurchevici este directorul de imagine, muzica originală a filmului a fost compusă de Vlaicu Golcea,  iar producătorii filmului sunt Anca Puiu și Smaranda Zărnoianu.

Filmul a avut premiera mondială în selecția competițională Rebels With A Cause din cadrul celei de-a 25-a ediție a PÖFF – Tallinn Black Nights Film Festival 2021 și este realizat cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, Dacin Sara și al Societății Române de Televiziune. Uneori ninge cu zăpadă, alteori cu întuneric este produs de Mandragora și distribuit în România de Iadasarecasa și va putea fi văzut de spectatorii din întreaga țară din 1 iulie în cinematografe.

Păreri?

https://youtu.be/sW1QkUcmA2Y

67 Post Views

Rondul de noapte, în regia lui Iosif Demian, va putea fi văzut, începând de vineri, în cinematografele din toată țara

Rondul de noapte, cel mai nou film semnat de cunoscutul cineast român, Iosif Demian, va putea fi văzut începând de vineri în cinematografele din toată țara. Mai mult, spectatorii din Brașov, Timișoara și Oradea îl vor putea întâlni pe regizor la proiecțiile speciale din orașele lor, după cum urmează:
vineri, 17 iunie, ora 19:00 la Cinema City AFI Brașov,
sâmbătă, 18 iunie, ora 19:00 la Cinema City Timișoara Shopping City și
duminică, 19 iunie, ora 17:00 la Cinema Palace Oradea.

Filmul va rula în premieră la București (Cinema City AFI Cotroceni, Cinema Elvire Popesco, Cinema Europa, Cinema Muzeul Țăranului, Happy Cinema, Union), Brașov (Cinema City), Constanța (Cinema City Park), Craiova (Cinema Patria), Iași (Cinema Ateneu), Sibiu (Cinema Arta), Timișoara (Cinema City Shopping City), Oradea (Cinema Palace), iar de săptămâna viitoare și în alte orașe din țară.

„Pentru mine lumea filmelor a fost și continuă să fie ca o pandemie care mă fascinează, de care mă simt atras, imaginarea unor întâmplări, a unor destine, un refugiu în fața unei realități imediate pe care n-o pot accepta iar momentul realizării filmului, o stare de convalescență din care refuz să mă vindec. Fiecare film devine o șansă de a pune la încercare resursele mele fizice și sufletești, o aventură prin care îndemn complicii mei, viitorii spectatori, să se implice pas cu pas, secvență cu secvență. Prin interpretarea celor vizionate de către ei, dincolo de verdict, le propun un atașament ce abia se naște.
Și acest film realizat de mine, propune o suită de controverse neintenționate de care nu m-am ferit și de care nu mă dezic.”
declară regizorul și continuă: „vine o vreme când se termină tot, pleci fără telefon, fără mașină, fără acte personale. Fără propriile tale haine. Ce va urma rămâne un mister. Dacă vreți să aflați ce li s-a întâmplat unora, vizionați filmul Rondul de noapte”.

Iosif Demian locuiește în prezent în Australia, unde s-a stabilit după ce a fost nevoit să părăsească România în vremea regimului comunist, din cazua filmelor sale incomode, oprite de la difuzare de cenzura vremii, imediat după lansare. Filmului său de debut, O lacrimă de fată, ce a fost prezentat în selecția oficială a Festivalului de Film de la Cannes (Un Certain Regard, 1982) i-au urmat Baloane de curcubeu, Lovind o pasăre de pradă, Piciu.

Regizorul este prezent în țară pentru lansarea filmului, împreună cu soția sa, Erika Jozsa Demian, care semnează muzica originală a filmului: „Scenariul nu exista în acel moment. Mi s-a cerut să compun secvențe muzicale care să devină surse de inspirație pentru finalizarea secvențelor din film. Părea imposibil, dar nu m-a surprins deloc. Mai compusesem muzică la alte patru filme ale aceluiași regizor. Mereu o provocare. Aveam de oferit motive muzicale care să corespundă intențiilor regizorale. Înainte ca scenele filmului să existe.”

Produs de Mandragora și distribuit în România de iadasarecasa, Rondul de noapte surprinde o ultimă repetiție dinaintea premierei unui spectacol care se întinde până foarte târziu în noapte. Un detaliu aparent neimportant tulbură euforia reușitei. Cabinele actorilor, toaletele, îi întâmpină închise, garderobiera a dispărut fără vreo explicație. Forțați de împrejurări personajele părăsesc clădirea teatrului, ies în stradă purtând costumația lor din spectacol.

Protecția scenei a dispărut, textul piesei care îi unea s-a stins. Realizează treptat că pur și simplu, sunt aruncați în necunoscutul nopții. Timpul se scurge iar grupul se destramă, își vede fiecare de drumul cel mai scurt spre casă. Vom afla despre destinul lor, mult înainte de ridicarea cortinei în seara premierei.

Din distribuția filmului produs de Anca Puiu, Smaranda Zărnoianu, Kantor Laszlo și Kulcsaz Zsuzsa fac parte actorii: Mátray László, Ilinca Hărnuț, Toma Cuzin, Manuela Hărăbor, Bogdan Zsolt, Ada Condeescu. Iosif Demian semnează scenariul, imaginea și regia, Lemhenyi Reka montajul, Damokos Csaba scenografia, iar Oana Păunescu costumele.

Acestea fiind spuse, vă invit cu drag, apoi vă aștept cu impresii!

58 Post Views

Rondul de noapte, în regia lui Iosif Demian, din 17 iunie în cinematografe

Rondul de noapte, cel mai nou film semnat de cunoscutul cineast român, Iosif Demian, va putea fi văzut în premieră în cinematografele din România începând din 17 iunie.

„Am vrut să mă întorc în adâncuri, la rădăcinile cinemaului pur, unde ceva anume continuă să existe.”
– Iosif Demian

Produs de Mandragora, filmul surprinde o ultimă repetiție dinaintea premierei unui spectacol care se întinde până foarte târziu în noapte. Un detaliu aparent neimportant tulbură euforia reușitei. Cabinele actorilor, toaletele, îi întâmpină închise, garderobiera a dispărut fără vreo explicație. Forțați de împrejurări personajele părăsesc clădirea teatrului, ies în stradă purtând costumația lor din spectacol.

Fără accesul la propria îmbrăcăminte, fără acte sau bani, fără telefoane mobile sau cheile de la mașină, actorii se simt depășiți de situație. Protecția scenei a dispărut, textul piesei care îi unea s-a stins. Realizează treptat că pur și simplu, sunt aruncați în necunoscutul nopții. Timpul se scurge iar grupul se destramă, își vede fiecare de drumul cel mai scurt spre casă. Vom afla despre destinul lor, mult înainte de ridicarea cortinei în seara premierei.

Filmul e format dintr-o colecție de fotografii, începând cu prima, terminând cu ultima, cu numeroase altele între ele. Așa cum J. L. Godard zicea cândva, nu neapărat în această ordine. Mi-am asumat riscul de a face un film bazat pe o enigmă, și nu pe vreun tipar de subiect simplu și direct. Provocarea presupunea găsirea gramaticii limbajului cinematic în care totul este nuanțat și decantat în straturi. mărturisea Iosif Demian după premiera națională a filmului ce a avut loc în cadrul celei de-a 20-a ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania.

Din distribuția filmului produs de Anca Puiu, Smaranda Zărnoianu, Kantor Laszlo și Kulcsaz Zsuzsa fac parte actorii: Mátray László, Ilinca Hărnuț, Toma Cuzin, Manuela Hărăbor, Bogdan Zsolt, Ada Condeescu.

Iosif Demian semnează scenariul, imaginea și regia, Lemhenyi Rekamontajul, Damokos Csaba scenografia, iar Oana Păunescucostumele. Muzica originală a filmului este realizată de Erika JozsaDemian.

„Într-un film oscilând între tonalități de dramă, de horror sau comedie serioasă, am menținut intenționat totul ambiguu.” – Iosif Demian

Filmul a fost deja lansat în Ungaria unde jurnaliștii de la Átlátszó au scris că „este un demers cinematografic plin de dibăcie care te conduce într-o călătorie ce trebuie neapărat experimentată într-un pe marele ecran.”

Născut în 1941, la Oradea, Iosif Demian a emigrat în Australia la mijlocul anilor 80. Și-a început cariera ca director de imagine, semnând imaginea dar și regia filmului colectiv Apa ca un bivol negru (1970), un documentar despre inundațiile catastrofice din acea perioadă. Imaginea Nunții de piatră l-a impus definitiv drept unul dintre cei mai buni operatori români. Tot cu Dan Pița și Mircea Veroiu a lucrat apoi la Duhul Aurului, a co-regizat cu Andrei Blaier Urgia, iar în 1980 a realizat O lacrimă de fată, selecționat doi ani mai târziu la Cannes, în secțiunea Un Certain Regard. Înainte de emigra la Sidney, în 1986, a mai semnat regia unor filme ca Baloane de curcubeu sau Lovind o pasăre de pradă.

În Australia, a fost șeful catedrei de operatorie a Școlii Australiene de Film Televiziune și Radio din Sydney, între 1988 și 1997. Printre foștii săi studenţi se numără Dion Beebe (Miami Vice, Collateral, Chicago), premiat cu Oscar pentru imaginea filmului Memoriile unei gheişe, sau Warwick Thornton, care a câştigat Camera d’Or, în 2009cu Samson and Delilah. În 2000, Demian a fost directorul de imagine al Stories of Olympic Glory (r. Bud Greenspan), filmul oficial al Jocurilor Olimpice din Sidney.

Regizorul ce va fi prezent în România pentru lansare a fost distins cu Premiul de Excelență TIFF11.

Acestea fiind spuse, vă invit cu drag, apoi vă aștept cu impresii!

88 Post Views

Unde este Anne Frank?, o poveste emoționantă și nemuritoare despre puterea speranței, de mâine în 23 de orașe din țară 

Unde este Anne Frank?, o poveste emoționantă și nemuritoare despre puterea speranței, distribuit de Independența Film, intră de mâine 20 mai, în 36 de săli de cinema din 23 de orașe din țară printre care București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești, Sibiu și Timișoara. Povestea este bazată pe faimosul Jurnal scris de Anne Frank, regizorul filmului de animație fiind Ari Folman, câștigător al Globurilor de Aur, și nominalizat la Oscaruri și BAFTA pentru Waltz with Bashir. Filmul este distribuit în cinematografe de Independența Film.

Neștiind că au trecut 75 de ani de la moartea lui Anne Frank, Kitty, prietena imaginară a acesteia din faimosul său Jurnal, este convinsă că, dacă ea este în viață, atunci trebuie să fie și prietena ei. Astfel filmul spune povestea călătoriei lui Kitty prin Europa zilelor noastre pentru a o găsi pe Anne. Înarmată cu prețiosul Jurnal și cu ajutorul prietenului ei Peter, care se află în fruntea unui adăpost secret pentru refugiați, Kitty merge pe urmele lui Anne și îî spune povestea. Dezorientată de lumea noastră defectuoasă și de nedreptățile pe care le suportă copiii refugiați, Kitty vrea să ducă la bun sfârșit cauza lui Anne Frank. Prin onestitatea ei, Kitty adresează generațiilor viitoare un mesaj plin de speranță și generozitate.

Fondul Anne Frank este inițiatorul proiectului filmului, astfel că împreună cu urmașii lui Anne Frank, fundația a hotărât ca această poveste să ajungă în casele și în inimile noilor generații, pelicula reprezentând o introducere în lecțiile de istorie a Holocaustului, a discriminării și a antisemitismului.

Cine a fost Anne Frank?

Anne Frank a câștigat faimă postum odată cu publicarea din 1947 a cărții Jurnalul unei tinere fete, în care își documentează viața ascunsă din 1942 până în 1944, în timpul ocupației germane a Țărilor de Jos în al Doilea Război Mondial. Este una dintre cele mai cunoscute cărți din lume și a stat la baza mai multor piese de teatru și filme.

Anne Frank s-a născut pe 12 iunie 1929, la Frankfurt în Germania. În 1934, când avea patru ani și jumătate, familia ei s-a mutat la Amsterdam, Olanda, după ce Adolf Hitler și Partidul Nazist au câștigat controlul asupra Germaniei. Și-a petrecut cea mai mare parte a vieții în sau în jurul orașului Amsterdam. Anne și-a pierdut cetățenia germană în 1941 și a devenit apatridă. Pe măsură ce persecuțiile asupra populației evreiești au crescut, în iulie 1942, familia ei s-a ascuns în camerele secrete din spatele unei biblioteci din clădirea în care lucra tatăl Annei, Otto Frank. Până la arestarea familiei de către Gestapo la 4 august 1944, Anne a ținut un jurnal pe care l-a primit cadou de ziua de naștere și a scris în el în mod regulat.

După arestarea lor, familia lui Anne Frank a fost transportață în lagăre de concentrare. La 1 noiembrie 1944, Anne și sora ei, Margot, au fost transferate de la Auschwitz în lagărul de concentrare Bergen-Belsen, unde au murit câteva luni mai târziu.

Otto, tatăl lui Anne, singurul supraviețuitor al familiei Frank, s-a întors la Amsterdam după război pentru a descoperi că jurnalul Annei a fost salvat de secretarul său, Miep Gies. El a decis să îndeplinească cea mai mare dorință a Annei de a deveni scriitoare și să-i publice jurnalul în 1947. A fost tradus din versiunea sa originală olandeză și publicat pentru prima dată în engleză în 1952 ca Jurnalul unei fete tinere și de atunci a fost tradus în peste 70 de limbi.

Oglindind scenariul filmului omonim, romanul grafic Unde este Anne Frank semnat de Ari Folman și Lena Guberman, care va apărea la sfârșitul lunii mai la Humanitas Junior, celebrează talentul literar al Annei Frank și ne încurajează să continuăm să-i ascultăm vocea incomparabilă, mai relevantă ca oricând acum, la 75 de ani de la prima publicare a jurnalului.

Unde este Anne Frank? este distribuit în România de Independența Film si va avea premiera în cinematografele din toată țara pe data de 20 mai 2022. Filmul este recomandat copiilor de peste 9 ani, are o durata de 99 minute și este prezentat în cinematografe cu subtitrare în limba română.

Păreri?

213 Post Views

Comedia neagră românească #dogpoopgirl de mâine în 24 de cinematografe din 12 orașe din țară

Comedia neagră românească #dogpoopgirl, debutul cinematografic al regizorului Andrei Huțuleac, intră de mâine în 24 săli de cinematografe din 12 orașe din țară, printre care București, Iași, Galați, Brașov, Constanța, Cluj-Napoca și Timișoara. Într-un context social dominat de fake news și public shaming, amplificat în această perioadă de războiul din Ucraina, filmul este o comedie neagră cu elemente absurde care dezvăluie pericolele cu care se confruntă societatea modernă din cauza răspândirii fulminante a informațiilor false pe internet și în special în social media.

Inspirat de evenimente reale, #dogpoopgirl a obținut în 2021 Premiul Zilele Filmului Românesc pentru Debut la cea de-a 20-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania.  Pelicula a fost de asemenea remarcată de prestigioase reviste internaționale precum Variety, Screen Daily sau Cineuropa. Filmul reprezintă debutul regizoral al lui Huțuleac si are o distribuție alcătuită din nume importante printre care Andreea Grămoșteanu, Tudor Istodor, Cezar Antal, Coca Bloss, Rodica Mandache și Dana Rogoz.

“Ceea ce doresc să subliniez dintru-nceput este că filmul nu-și propune să găsească vinovați sau să ofere soluții. Nu împarte oamenii în îngeri și demoni. Ca regizor și scenarist am încercat să spun povestea felului în care realitatea de zi cu zi este distorsionată de social media și internet. #dogpoopgirl este o poveste de ficțiune insipirată de un caz real care pune în dezbatere natura subiectivă a felului în care societatea privește anumite situații, prin prisma rețelelor sociale, dar și nevoia oamenilor de a se coaliza împotriva unui dușman comun, chiar și când acela e doar o femeie al cărei câine a vomitat pe podeaua unui metrou. Sau a făcut caca?”, declară Andrei Huțuleac.

Un film inspirat de primul caz de online shaming din istoria internetului

În 2005 câinele unei femei din Coreea de Sud și-a făcut nevoile pe podeaua unui vagon de metrou din Seoul. Din motive necunoscute femeia a refuzat să strângă mizeria, a fost fotografiată, iar incidentul s-a viralizat prin intermediul unui blog de opinie. În mai puțin de o lună de la postare, femeia a început să fie recunoscută pe stradă după ceasul de la mână (dar și după câine), a fost exmatriculată din universitate și a început să primească amenințări cu moartea.

Dramatizarea acestei situații reale surprinde povestea angajatei unei bănci din București: Alina Moga (Andreea Grămoșteanu). Alina are o viață personală destul de haotică dar destui bani cât să-și asigure o oarecare fericire. Calmul aparent al existenței sale este puternic zdruncinat atunci când adoptă un cățel care vomită pe podeaua unui vagon de metrou. Incidentul filmat de un adolescent și distribuit pe rețelele sociale devine viral peste noapte, iar viața Alinei… ei bine: să zicem doar că încetează să mai fie ce a fost.

“Am început să scriu scenariul în 2017, după ce am citit o carte care se numește „Umilirea publică în epoca internetului” de Jon Ronson. Lectura mi-a reactivat o anxietate imensă pe care o simțeam în legătură cu această aparentă democratizare a opiniei pe care o propune internetul. Ideea că oricine poate să spună orice despre oricine, fără să contextualizeze neapărat. Și că asta poate, uneori, să distrugă viața cuiva. Filmul este deci o manifestare a acelei anxietăți pe care am resimițit-o, atât la lectura cărții, cât și la scrierea scenariului. Am exorcizat această anxietate abordând povestea ca pe o satiră socială tragicomică. Am îmbrăcat monstrul de sub pat într-o rochiță ca să-mi fie mai puțin frică de el.”, concluzionează Andrei Huțuleac.

#dogpoopgirl, 18 zile de filmare, 80 de actori, 200 de figuranti și un câine

Filmările la #dogpoopgirl au durat 18 zile, perioadă în care echipa de producție a gestionat 80 de actori, 200 de figuranți și un câine în aproximativ 28 de locații. S-a filmat în subteranul metroului bucureștean, la Piața Romană, la Depoul Metrorex dar și la Raiul Animalelor, singurul cimitir de animale din București.

“Din punct de vedere muzical, avem trei vârfuri de lance în film: Serenada lui Schubert, melodia „Îmi Pasă” a lui Pepe și Adidașii Mei de la Șatra BENZ. Alegerea nu a fost întâmplătoare. Mi-am dorit să oglindesc sonor eclectismul epocii contemporane Și mi se pare potrivit, amuzant și relevant în egală măsură că în filmul #dogpoopgirl Pepe, Schubert și Șatra BENZ au loc unii lângă alții și pot coexista, acordați artistic.”, declară regizorul.

Filmul #dogpoopgirl este produs de DaKino Production în co-producție cu Diud, cu sprijinul Centrului Național al Cinematografiei, în colaborare cu Societatea Română de Televiziune și în parteneriat cu Heineken si Superbet.

Regia și scenariul sunt semnate de Andrei Huțuleac.

#dogpoopgirl este distribuit de DaKino Production si va avea premiera în cinematografele din toată țara în data de 15 aprilie 2022.

Păreri?

217 Post Views

Smiley debuteaza in rolul principal in filmul Odata pentru totdeauna, care se lanseaza in cinematografe pe 25 februarie 2022

Îndrăgitul artist și interpret, Smiley, joacă rolul principal în producția de lungmetraj „Odată pentru totdeauna”, o comedie cu accente dramatice. Filmul spune povestea unui regizor de succes și tată a doi copii, Alex, care trece printr-o perioadă a vieții sale în care se luptă cu depresia, în ciuda succesului pe care îl are în plan profesional. După ce își anunță familia că se reîntoarce în satul natal, ei decid să îl urmeze, și doar cu ajutorul lor reușește să depășească momentele dificile.

De-a lungul filmului, încercarea lui Alex de a scăpa de depresie este împiedicată de diferite evenimente tragi-comice, însă descoperă adevăratul sens al vieții și că familia, iertarea și dragostea sunt leacul pentru orice.

„Este ceva total inedit pentru mine. A fost o provocare pentru care am avut multe dubii și nu știam dacă să o accept. Eu nu mă simțeam pregătit pentru că nu aveam niciun training. Mi-am zis să mă las pe mâinile regizorului, că mă va ghida, știam că Iura are un talent să explice și să-ți inducă stările personajului.”, povestește Smiley.

Odată pentru totdeauna” este regizat de Iura Luncașu, iar povestea filmului este inspirată de momente din viața regizorului, după cum mărturisește: “Povestea filmului redă fragmente din viața mea, astfel că mi-a fost ușor să creez scenele din film, până la cel mai mic detaliu. Privind din exterior povestea astăzi, în interpretarea lui Smiley, am retrăit acele momente fără stări de tristețe sau angoasă, ci împăcat cu emoția și verosimilul situațiilor.”

Smiley joacă alături de Ada Galeș, actrița care a câștigat un premiu Uniter pentru debut și, de asemenea, are o carieră impresionantă atât în teatru, cât și în film. Actrița ne mărturisește că a fost o încântare colaborarea cu Smiley: „Pentru mine Andrei (Smiley) a fost o adevărată revelație. Au fost secvențe în care stăteam la monitor cu Iura și îi spuneam: << Tu ai văzut cât de bine a jucat? Ai văzut ce autentic a părut? >>”.

Din distribuția filmului mai fac parte Augustin Viziru, Cosmin Natanticu, Gina Pistol, dar și Mihnea Luncașu, fiul regizorului.

Odată pentru totdeauna” este unul dintre cele mai așteptate filme din România în 2022 și va fi distribuit de Vertical Entertainment în cinematografele din toată țara, începând cu 25 februarie 2022.

Păreri?

102 Post Views

La Civil: triplul curaj al Teodorei Mihai

Festivalul de film de la Cannes, cel mai important din lume, predispune la hiperbole: acolo, totul este excesiv. Și criticile și extazul. Această unică „bulă cinematografică” face și desface glorii. Dincolo de covorul roșu, în lumina crudă a realității, multe dintre „revelațiile” festivalului nu reușesc să confirme și autori venerați preț de aproape două săptămâni se dovedesc a fi pasiuni pasagere. Nu e cazul Teodorei Mihai care a detonat croazeta din acest an cu pelicula ei La Civil. Cele 8 minute de ovații în picioare, de la finalul proiecției din cadrul secțiunii Un Certain Regard au devenit virale. În Mexic, unde filmul a avut premiera zilele trecute, s-a creat o imensă așteptare grație acestei primiri entuziaste și a subiectului atât de relevant și de dureros pentru populația care trăiește acolo într-un război perpetuu. Cum a ajuns Mexicul capitala mondială a violenței? Ne explică însăși regizoarea, într-un interviu pentru Dilema Veche:  „Din 2006, când a fost declarat războiul contra drogurilor de președintele Calderon, am observat cum viața de zi cu zi a omului de rând a început să fie din ce mai afectată de violența care a ajuns foarte ușor pe străzi. Înaintea războiului exista un fel de gentleman’s agreement între carteluri și guvern care nu afecta siguranța civililor. Acest lucru a căzut și violența a coborât pe străzi. Oricine, de la copii la bătrâni, au devenit implicați. Mai întâi, ca victime și, mai târziu, ca participanți. Asta face violența, când te atinge, te și absoarbe.” Tânăra cineastă, familiară cu Mexicul încă din adolescență, a vrut să expună lumii întregi această realitate dură, de neconceput. După 2 ani și jumătate de investigații, în care a lucrat într-un „convoi” de 4 persoane și 4 bodyguarzi și a ajuns să ceară, la un moment dat, chiar ajutorul armatei, Teodora a strâns o mulțime de informații și de povești, însă și-a dat seama că subiectul era greu de abordat ca documentar din cauza riscurilor și că doar ficțiunea îi va da libertatea să trateze această temă. Tot în acel moment, s-a gândit să apeleze pentru scenariu la ajutorul unui autor local – Habacuc Antonio De Rosario – care scrisese extensiv despre cartelurile de droguri. Însă momentul definitoriu a fost întâlnirea cu o mamă a cărei fată fusese răpită și care i-a mărturisit Teodorei povestea ei. „Aceea mamă, Miriam Rodriguez, pe care eu am cunoscut-o în 2015, a devenit ulterior o militantă renumită, care din păcate a fost ucisă în fața casei în 2017, pe 10 mai, de Ziua Mamei în Mexic”, a declarat regizoarea într-un interviu pentru Liternet.ro. Miriam a devenit inspirația pentru film și pentru personajul său principal, Cielo.

Cum a ajuns Teodora la fabuloasă actriță Arcelia Ramirez, una dintre cele mai complexe și mai apreciate interprete mexicane, cu peste 100 de filme de cinema și TV la activ? „Văzusem Como agua para chocolate și am fost impresionată de modul în care a jucat. Când am început să caut o actriță pentru rolul principal, trei persoane din jurul meu mi-au menționat numele Arceliei, și investigând, mi-am dat seama că o cunoșteam și ca în adolescență îmi plăcuse foarte mult. Cariera ei între timp se dezvoltase și mi-am dat seama ca ar putea să fie un match excelent pentru Cielo. Am îndrăznit să-i trimit scenariul și reacția ei a fost foarte rapidă, frumoasă și convingătoare. Am intuit că voi avea în ea o actriță care va da totul pentru rol. Și aveam nevoie de o astfel de implicare. Seamănă cu Miriam nu atât la fizic, cât la dedicația ei, curajul și hotărârea în ceea ce face”, povestește Teodora pentru Urban.ro. Pe platou, toți actorii au contribuit la scenariu: unii i-au împărtășit istorii personale de la bun început, unii pe parcurs și unii chiar la sfârșitul proiectului. „Dar a fost foarte impactant să-mi dau seama că motivația echipei și a actorilor se năștea deseori dintr-o poveste personală legată de violență. Unul din actori, în timpul repetițiilor unor scene dure, a plecat din senin de pe platou pentru că scena i-a reamintit o situație trăită de familia lui când unchiul lui a fost ucis”, mărturisește cineasta în același interviu.

Pe lângă Cristian Mungiu și casa de producție Mobra Films, Teodora a decis să lucreze cu un alt român extrem de talentat pentru imaginea frustă, plină de forță a filmului. În interviul pentru Urban.ro explică: „România pentru mine este necondiționată, profesioniștii din cinematografia română sunt cunoscuți ca fiind printre cei mai buni, iar Marius Panduru is top of the list. Sunt foarte fericită că, deși nu ne cunoșteam personal înaintea proiectului, am simțit o complicitate creativă de la bun început. Mexicul, cu paleta lui de culori și cu o lumină extraordinară ne-a motivat foarte mult din punct de vedere cinematografic”.

La Civil, una dintre cele mai puternice și mai autentice producții cinematografice ale ultimilor ani a primit, pe bună dreptate, „Premiul Curaj” al secțiunii Un Certain Regard. Un curaj incredibil, pentru că regizoarea s-a confruntat simultan cu trei mari dificultăți: cartelurile, maternitatea și pandemia.  „Adevărul e că a fost foarte complicat. Am avut norocul ca o bună prietenă din Mexico DF, a venit să mă sprijine cu fetița timp de 4 luni și jumătate, deci am putut să mă concentrez pe muncă și chiar a fost nevoie, pentru au fost condiții dure”, Liternet.  „A fost greu, am lucrat cât mai mult incognito, dându-ne drept asistenți sociali, de exemplu. Și au fost ocazii în care am intrat în vizorul halconilor (tineri care sunt informatori ai cartelurilor) și nu a fost greu uneori să ieșim din impas”, A list Magazine.  „Și pandemia a adus un stres suplimentar, având în vedere că actrița mea principală era prezentă în absolut fiecare scenă, dacă se îmbolnăvea ea, ar fi fost tragic pentru producție. Ar fi trebuit să oprim totul, ceea ce ar fi fost catastrofal pentru buget”, Liternet.

Atât pentru curajul regizoarei și al echipei de filmat, cât și pentru faptul că e una dintre cele mai urgente și mai răvășitoare pelicule recente, nu ratați acest excepțional „narco-western” pe care-l puteți vedea în cinematografele din toată țara:

București: Cinema City: Afi Cotroceni, Park Lake, Sun Plaza, Movieplex, Hollywood Multiplex Vitan, Happy Cinema, Cinema „Elvire Popesco”, Cinema Muzeul Țăranului – Sala Horia Bernea, Cinemateca Union, Cinema Europa

Timișoara: Shopping City (Cinema City)

Botoșani: Happy Cinema

Iași: Cinema Ateneu

Cluj Napoca: Cinema Victoria, Cinema Arta

Sfântu Gheorghe: Cityplex Cinema Arta

Constanța: Centrul Multifunctional Educativ pentru Tineret „Jean Constantin”

Lugoj: Cinema „Bela Lugosi”

Sibiu: Cinegold, Cinema Arta, Centrul Cultural „Ion Besoiu”

Târgu Mureș: Cinema Arta

Onești: Cinema Capitol – din 5 noiembrie

Oradea: Lotus Palace

Galați: Cinema „Prof. Ioan Manole”

Craiova: Cinema Patria

Acestea fiind spuse, vă invit cu drag, apoi vă aștept cu impresii! 

73 Post Views